Psalmii 78

1 Maschil al lui Asaf. Deschide urechea, poporul meu, la legea mea, aplecați-vă urechile la cuvintele gurii mele.

Maskil mar Asaf. Chiknauru itu, yaye un joga, winjuru weche mawuok e dhoga.

2 Îmi voi deschide gura în parabolă, voi rosti vorbe adânci din vechime,

Abiro yawo dhoga mondo awuo gi ngeche, ee, abiro hulo gik mopondo ma wuoyo kuom gik mane otimore chon gi lala.

3 Pe care noi le-am auzit și le-am cunoscut și pe care părinții noștri ni le-au spus.

Gik ma wasewinjo kendo ma wangʼeyo, mane wuonewa onyisowa.

4 Nu le vom ascunde de copiii lor, arătând generației care vine laudele DOMNULUI și puterea lui și lucrările lui minunate pe care le-a făcut.

Ok wabi pandogi ne nyithindgi; to wabiro hulogi ne tiengʼ mabiro timbe mipako mag Jehova Nyasaye, gi tekone kod gik miwuoro mosetimo.

5 Fiindcă el a întemeiat o mărturie în Iacob și a rânduit o lege în Israel, pe care a poruncit-o părinților noștri, ca ei să le vestească copiilor lor,

Ne ogolo chike ne joka Jakobo kendo noguro chik e piny Israel, chike mane omiyo kwerewa mondo opuonj nyithindgi,

6 Ca generația care vine să le cunoască, chiar copiii care se vor naște; ei se vor ridica și le vor vesti copiilor lor,

mondo tiengʼ mabiro ongʼegi, koda ka nyithindo mapok onywol, kendo gin bende ginyis nyithindgi.

7 Ca ei să își pună speranța în Dumnezeu și să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să țină poruncile lui,

Eka mondo mi giket genogi kuom Nyasaye kendo kik wigi wil gi gik mosetimo, to mondo girit chikene.

8 Și să nu fie ca părinții lor, o generație încăpățânată și răzvrătită, o generație care nu și-a îndreptat inima și al cărei duh nu a fost neclintit cu Dumnezeu.

Ne ok ginyal chalo gi kweregi; mane tiengʼ ma tokgi tek kendo ma jongʼanyo, ma chunjegi ne ok ochiwore ne Nyasaye kendo ne ok luwe gi adiera.

9 Copiii lui Efraim, înarmați și purtând arcuri, au dat înapoi în ziua bătăliei.

Kata ka jo-Efraim nomanore gi gige lweny, to negiringo lweny.

10 Nu au ținut legământul lui Dumnezeu și au refuzat să umble în legea lui;

Ne ok girito singruok mar Nyasaye kendo ne gidagi dak ka giluwo chik Nyasaye.

11 Și au uitat lucrările lui și minunile lui pe care li le-a arătat.

Wigi nowil gi gik mane osetimo, ranyisi mane osenyisogi.

12 Lucruri minunate a făcut el înaintea părinților lor, în țara Egiptului, în câmpia Țoanului.

Ne otimo honni ka wuonegi neno e gwengʼ mar Zoan, e piny Misri.

13 A despărțit marea și i-a făcut să treacă prin ea; și a făcut apele să stea ca o movilă.

Ne omiyo nam opogore diere ariyo mi nomiyo gikadho kendo nomiyo pi ochungʼ molingʼ thi ka ohinga.

14 De asemenea în timpul zilei i-a condus cu un nor și toată noaptea cu o lumină a focului.

Ne otayogi kod bor polo godiechiengʼ kendo giler moa e mach otieno duto.

15 A despicat stâncile în pustie și le-a dat să bea ca din marile adâncuri.

Ne otucho lwanda e thim kendo nomiyogi pi mogundho ka nembe;

16 De asemenea a scos izvoare din stâncă și a făcut apele să curgă asemenea râurilor.

bende nomiyo aore obubni kawuok e lwanda kama obarore mi pi nomol piny mana ka aora.

17 Iar ei au păcătuit încă și mai mult împotriva lui, provocându-l pe cel Preaînalt în pustie.

To eka pod negidhi mana nyime ka gitimo richo e nyime ka gingʼanyo e thim ne Nyasaye Man Malo Moloyo.

18 Și au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând carne pentru pofta lor.

Ne gitemo Nyasaye ka gingʼeyo, kuom kete mondo omigi chiemo mane gigombo.

19 Da, au vorbit împotriva lui Dumnezeu, au spus: Poate să întindă Dumnezeu o masă în pustie?

Ne giwuoyo marach kuom Nyasaye kagiwacho ni, “Nyasaye bende nyalo chano mesa e nyimwa e thim ka?

20 Iată, el a lovit stânca, astfel că apele au țâșnit și izvoarele au inundat; poate el să dea și pâine? Poate face rost de carne pentru poporul său?

Kane ogoyo lwanda to pi nothinyore oko kendo aore nochako mol mogundho. To chiemo bende domiwa adier? Ringʼo bende onyalo kelo mi opog ne joge adier?”

21 De aceea DOMNUL a auzit și s-a înfuriat, așa că un foc a fost aprins împotriva lui Iacob și mânie de asemenea s-a ridicat împotriva lui Israel,

Kane Jehova Nyasaye owinjo gi ite, iye nowangʼ ahinya, mi mach mare notuk kuom joka Jakobo, kendo mirimbe mager nobiro kuom jo-Israel,

22 Deoarece nu au crezut în Dumnezeu și nu s-au încrezut în salvarea lui,

nimar ne ok giyie kuom Nyasaye kata geno kuom resruok mare.

23 Deși a poruncit norilor de deasupra și a deschis ușile cerului,

To eka pod nogolo chik ne kor polo malo kendo noyawo dhoudi mag polo;

24 Și a plouat mană peste ei, pentru a mânca și le-a dat din grânele cerului.

ne oolo mana piny ka koth mondo ji ocham, adier, nomiyogi chiemb polo.

25 Omul a mâncat mâncarea îngerilor, le-a trimis mâncare pe săturate.

Ji nochamo makati mar malaike, kendo nooronegi kit chiemo duto mane ginyalo chamo.

26 El a făcut ca un vânt de est să bată în cer și prin puterea lui a adus vântul de sud.

Ne ogonyo yamb ugwe moa e polo, kendo nogolo yamb milambo gi tekone.

27 De asemenea el a plouat carne peste ei ca țărâna și păsări cu pene ca nisipul mării.

Nolwaro ringʼo piny kuomgi ka buru, adier, winy mafuyo nolwar kuomgi ka kwoyo manie dho nam.

28 Și le-a lăsat să cadă în mijlocul taberei lor, în jurul locuințelor lor.

Nomiyo winyogo olwar piny nyaka ei kambi mine gilworo hembegi duto koni gi koni.

29 Așa că au mâncat și au fost bine săturați, căci le-a dat după propria lor poftă;

Negichiemo mi chiemo otamogi tieko, nimar nomiyogi gima ne chunygi gombo.

30 Nu s-au abătut de la pofta lor. Dar pe când le era mâncarea încă în gură,

To kane pok gitieko chiembgi mar gombono, chutho, ka chiemo ne pod opongʼo dhogi,

31 Furia lui Dumnezeu a venit peste ei și a ucis pe cei mai grași dintre ei și a doborât pe cei aleși ai lui Israel.

mirima mager mar Nyasaye nogore kuomgi, mi nomiyo jogi maroteke otho, kendo nopielo yawuot Israel ma pod tindo piny.

32 Totuși au mai păcătuit și nu au crezut, în ciuda lucrărilor lui minunate.

To kata obedo ni magi duto nosetimore, pod negidhi mana nyime gitimo richo; pod ne ok giyie kuome, kata obedo ni ne osetimo ranyisi mathoth e diergi.

33 De aceea a mistuit zilele lor în deșertăciune și anii lor în tulburare.

Omiyo nomiyo ngimagi orumo kaonge ber kendo higni mag-gi nopongʼ gi masiche mabwogo ji.

34 Când i-a ucis, atunci l-au căutat și s-au întors și l-au căutat devreme pe Dumnezeu.

E kinde moro amora mane Nyasaye okumogie, to ne gimanye mine gilokore ka gidware gi siso.

35 Și și-au amintit că Dumnezeu era stânca lor și Dumnezeul cel Preaînalt, răscumpărătorul lor.

Negiparo ni Nyasaye ema ne en lwanda margi, kendo ni Nyasaye Man Malo Moloyo ema ne en Jawargi.

36 Cu toate acestea l-au lingușit cu gura lor și l-au mințit cu limbile lor.

To kata kamano ne gichare achara gi dhogi, ka giwuonde gi lewgi.

37 Pentru că inima lor nu era dreaptă cu el, nici nu au fost neclintiți în legământul lui.

Nimar chunygi ne ok omoko kuome, kendo ne ok gilu singruokne kuom adier.

38 Dar el, fiind plin de compasiune, le-a iertat nelegiuirea și nu i-a nimicit, da, de multe ori și-a întors mânia și nu și-a stârnit toată furia.

To en, kaka en ngʼama kecho ji, noweyonegi kethogi, kendo ne ok otiekogi. Kinde ka kinde nogengʼo mirimbe kendo ne ok otoyo mirimbe duto kuomgi.

39 Căci și-a amintit că erau doar carne; un vânt care trece și nu se mai întoarce.

Noparo kaka ne gin mana dhano adhana machalo yamo makalo kendo ok chak duogi.

40 Cât de des l-au provocat în pustie și l-au mâhnit în pustietate.

Mano kaka ne gingʼanyone e thim nyadi mangʼeny kendo negimiye chuny lit e piny motwo!

41 Da, s-au întors înapoi și au ispitit pe Dumnezeu și au limitat pe Sfântul lui Israel.

Ne gitemo Nyasaye kinde mangʼeny, kendo negimiyo Jal Maler mar Israel osin.

42 Nu și-au amintit de mâna lui, nici ziua când i-a eliberat de dușman.

Ne ok giparo tekone, kendo ne ok giparo odiechiengʼ mane owarogi e lwet jasigu,

43 Cum a făcut semnele lui în Egipt și minunile lui în câmpia Țoanului.

odiechiengʼ mane onyiso e lela honni mage e piny Misri kane otimo ranyisino e gwengʼ mar Zoan.

44 Și a prefăcut râurile lor în sânge; și potopurile lor, ca să nu le poată bea.

Noloko aoregi remo mi koro ne ok ginyal modho pi moa e aoregi.

45 A trimis diferite feluri de muște printre ei, care i-au mâncat; și broaște, care i-au nimicit.

Ne ooro bonyo mag lwangʼni mane omwonyogi, gi ogwende mane oketho pinygi.

46 El a dat averea lor omidei și munca lor lăcustei.

Ne ochiwo chambgi ne ongogo, chambgi mosechiek ne bonyo.

47 Le-a distrus viile cu grindină și sicomorii lor cu brumă.

Ne oketho olembegi mag mzabibu gi pe, kod yiendegi mag ngʼowu gi yamo mangʼich.

48 De asemenea pe vitele lor le-a dat grindinei și turmele lor trăsnetelor încinse.

Ne ochiwo jambgi ne pe, kendo nomiyo dhogegi polo ogoyo.

49 A aruncat asupra lor înverșunarea mâniei sale, furie și indignare și tulburare, trimițând îngeri răi printre ei.

Ne oolo kuomgi mirimbe maliet, kokecho kendo iye owangʼ kendo oger; oganda malaike ma jonek.

50 A deschis o cale mâniei sale, nu a cruțat sufletul lor de la moarte, ci a dat viața lor ciumei.

Ne olosone mirimbe yo maluwo, kendo ne ok okechogi e tho, to ne ojwangʼogi, mondo tho otiekgi.

51 Și a lovit pe toți întâii născuți în Egipt; măreția puterii lor în corturile lui Ham.

Ne onego kach jo-Misri duto, mana olemo mokwongo chiek mag dhano e hembe mag Ham.

52 Dar pe poporul său l-a făcut să meargă înainte, ca oile, și i-a condus în pustie ca pe o turmă.

To joge to nogolo oko mana ka kweth, kendo notelonegi ka rombe koyoro kodgi thim.

53 Și i-a condus în siguranță, așa că nu s-au temut, ci marea a acoperit pe dușmanii lor.

Ne otayogi maber omiyo ne gionge gi luoro, to wasikgi to ne nam omwonyo.

54 Și i-a adus la granița sanctuarului său, chiar la acest munte, pe care dreapta lui l-a cumpărat.

Kamano e kaka ne okelogi nyaka e tongʼ mar pinje maler, nyaka ne gitundo e piny motimo gode, ma lwete ma korachwich nosekawo.

55 De asemenea a alungat pe păgâni dinaintea lor și le-a împărțit cu frânghia o moștenire și a făcut ca triburile lui Israel să locuiască în corturile lor.

Ne oriembo ogendini e nyimgi kendo nomiyogi lopgi kaka girkeni margi, mi nomiyo dhout Israel odak e miechgi giwegi.

56 Totuși au ispitit și au provocat pe Dumnezeul cel preaînalt și nu au ținut mărturiile lui.

To kata kamano ne gitemo Nyasaye, mine gingʼanyone Nyasaye Man Malo Moloyo; ka gidagi rito chikene.

57 Ci s-au întors înapoi și s-au purtat necredincios ca părinții lor; s-au abătut asemenea unui arc înșelător.

Mana kaka wuonegi ne ok giwinje kendo ne ok gin jo-adiera kendo ne gichalo atungʼ mobam ma ok nyal gen.

58 Fiindcă l-au provocat la mânie cu înălțimile lor și l-au împins la gelozie cu chipurile lor cioplite.

Ne giwangʼo iye gi kuondegi motingʼore malo, kendo ne gichiewo nyiego mare gi nyisechegi mane giloso.

59 Când Dumnezeu a auzit, s-a înfuriat, și a detestat foarte mult pe Israel.

Kane Nyasaye owinjogi, iye nowangʼ ahinya, kendo nokwedo jo-Israel chuth.

60 Așa că a părăsit tabernacolul din Șilo, cortul pe care l-a pus printre oameni.

Ne ojwangʼo Hemb Romo mane ni Shilo, mane en hema mane oguro owuon e dier ji.

61 Și i-a dat puterea în captivitate și gloria sa în mâna dușmanului.

Nooro Sandug Muma e twech, mi duongʼne maler nodhi e lwet wasigu.

62 De asemenea a dat pe poporul său sabiei; și s-a înfuriat pe moștenirea sa.

Nochiwo joge ne ligangla, kendo nokecho ahinya gi girkeni mare.

63 Focul a mistuit pe tinerii lor; și tinerele lor nu au fost date în căsătorie.

Mach notieko yawuotgi matindo, kendo nyigi ne ok owernegi wende kisera;

64 Preoții lor au căzut prin sabie; și văduvele lor nu au bocit.

jodologi ne onegi, kendo mondegi ne ywak otamo.

65 Atunci Domnul s-a trezit ca unul din somn și ca un bărbat tare ce strigă din cauza vinului.

Eka Ruoth Nyasaye nochiew ka gima oa e nindo, mana kaka ngʼato chiewo, bangʼ madho divai mangʼeny.

66 Și a lovit pe dușmanii săi în părțile dinapoi; i-a pus într-o ocară eternă.

Ne oriembo wasike gi goch, kendo nomiyo giyudo wichkuot mosiko.

67 Mai mult, a refuzat cortul lui Iosif și nu a ales tribul lui Efraim,

Ne odagi hembe mag Josef, bende ne ok oyiero dhood joka Efraim,

68 Ci a ales tribul lui Iuda, muntele Sion pe care l-a iubit.

to dhood joka Juda ema ne oyiero, ee, noyiero mana Got Sayun, mane ohero.

69 Și și-a construit sanctuarul asemenea palatelor înalte, ca pământul pe care l-a întemeiat pentru totdeauna.

Ne ogero kare maler mar lemo, ka gode maboyo, kendo mana ka piny mane oguro nyaka chiengʼ.

70 A ales de asemenea pe David, servitorul lui, și l-a luat de la staulele oilor;

Ne oyiero Daudi jatichne, kendo nogole e abich rombe;

71 De la a urma oile care alăptau l-a adus să pască pe Iacob, poporul lui, și pe Israel, moștenirea lui.

nogole e tij rito rombe mokele mondo okwa joge ma nyikwa Jakobo, mondo okwa Israel girkeni mare.

72 Astfel i-a păscut conform cu integritatea inimii sale și i-a condus prin iscusința mâinilor sale.

Kuom mano Daudi nokwayogi gi chuny makare kendo notelonegi, gi lwedo mongʼith.