Psalmii 77

1 Mai marelui muzician, lui Iedutun, un psalm al lui Asaf. Am strigat către Dumnezeu cu vocea mea, către Dumnezeu cu vocea mea; și el a deschis urechea spre mine.

Al maestro del coro. Su «Iditum». Di Asaf. Salmo. La mia voce sale a Dio e grido aiuto; la mia voce sale a Dio, finché mi ascolti.

2 În ziua tulburării mele am căutat pe Domnul, rana mea a curs neîncetat în noapte; sufletul meu a refuzat să fie mângâiat.

Nel giorno dell'angoscia io cerco ilSignore, tutta la notte la mia mano è tesa e non si stanca; io rifiuto ogni conforto.

3 Mi-am amintit de Dumnezeu și am fost tulburat, m-am plâns și duhul meu a fost copleșit. (Selah)

Mi ricordo di Dio e gemo, medito e viene meno il mio spirito.

4 Tu îmi ții ochii veghind, sunt atât de tulburat încât nu pot vorbi.

Tu trattieni dal sonno i miei occhi, sono turbato e senza parole.

5 Am luat aminte la zilele din vechime, anii timpurilor vechi.

Ripenso ai giorni passati, ricordo gli anni lontani.

6 Îmi amintesc cântarea mea în noapte, cuget în inima mea; și duhul meu a făcut o cercetare amănunțită.

Un canto nella notte mi ritorna nel cuore: rifletto e il mio spirito si va interrogando.

7 Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Și nu va mai fi el binevoitor?

Forse Dio ci respingerà per sempre, non sarà più benevolo con noi?

8 A dispărut mila lui pentru totdeauna? Încetează promisiunea lui pentru totdeauna?

E' forse cessato per sempre il suo amore, è finita la sua promessa per sempre?

9 A uitat Dumnezeu să arate bunătate? A închis el în mânie îndurările sale blânde? (Selah)

Può Dio aver dimenticato la misericordia, aver chiuso nell'ira il suo cuore?

10 Și am spus: Aceasta este neputința mea; dar îmi voi aminti anii mâinii drepte a celui Preaînalt.

E ho detto: «Questo è il mio tormento: è mutata la destra dell'Altissimo».

11 Îmi voi aminti lucrările DOMNULUI, cu siguranță îmi voi aminti minunile tale din vechime.

Ricordo le gesta del Signore, ricordo le tue meraviglie di un tempo.

12 Voi medita de asemenea la toată lucrarea ta și voi vorbi despre facerile tale.

Mi vado ripetendo le tue opere, considero tutte le tue gesta.

13 Calea ta, Dumnezeule, este în sanctuar, cine este un Dumnezeu atât de mare ca Dumnezeul nostru?

O Dio, santa è la tua via; quale dio è grande come il nostro Dio?

14 Tu ești Dumnezeul care face minuni, tu ți-ai vestit puterea printre popoare.

Tu sei il Dio che opera meraviglie, manifesti la tua forza fra le genti.

15 Cu brațul tău ți-ai răscumpărat poporul, fiii lui Iacob și Iosif. (Selah)

E' il tuo braccio che ha salvato il tuo popolo, i figli di Giacobbe e di Giuseppe.

16 Apele te-au văzut, Dumnezeule, apele te-au văzut; s-au temut, adâncurile de asemenea s-au tulburat.

Ti videro le acque, Dio, ti videro e ne furono sconvolte; sussultarono anche gli abissi.

17 Norii au revărsat apă, cerurile au trimis un sunet; săgețile tale de asemenea au mers departe.

Le nubi rovesciarono acqua, scoppiò il tuono nel cielo; le tue saette guizzarono.

18 Vocea tunetului tău a fost în cer, fulgerele au luminat lumea, pământul a tremurat și s-a zguduit.

Il fragore dei tuoi tuoni nel turbine, i tuoi fulmini rischiararono il mondo, la terra tremò e fu scossa.

19 Calea ta este în mare și cărarea ta în apele mari și urmele pașilor tăi nu sunt cunoscute.

Sul mare passava la tua via, i tuoi sentieri sulle grandi acque e le tue orme rimasero invisibili.

20 Ți-ai condus poporul ca pe o turmă prin mâna lui Moise și a lui Aaron.

Guidasti come gregge il tuo popolo per mano di Mosè e di Aronne.