Psalmii 77
1 Mai marelui muzician, lui Iedutun, un psalm al lui Asaf. Am strigat către Dumnezeu cu vocea mea, către Dumnezeu cu vocea mea; și el a deschis urechea spre mine.
Au chef des chantres. D’après Jeduthun. Psaume d’Asaph. Ma voix s’élève à Dieu, et je crie; Ma voix s’élève à Dieu, et il m’écoutera.
2 În ziua tulburării mele am căutat pe Domnul, rana mea a curs neîncetat în noapte; sufletul meu a refuzat să fie mângâiat.
Au jour de ma détresse, je cherche le Seigneur; La nuit, mes mains sont étendues sans se lasser; Mon âme refuse toute consolation.
3 Mi-am amintit de Dumnezeu și am fost tulburat, m-am plâns și duhul meu a fost copleșit. (Selah)
Je me souviens de Dieu, et je gémis; Je médite, et mon esprit est abattu. (Pause)
4 Tu îmi ții ochii veghind, sunt atât de tulburat încât nu pot vorbi.
Tu tiens mes paupières en éveil; Et, dans mon trouble, je ne puis parler.
5 Am luat aminte la zilele din vechime, anii timpurilor vechi.
Je pense aux jours anciens, Aux années d’autrefois.
6 Îmi amintesc cântarea mea în noapte, cuget în inima mea; și duhul meu a făcut o cercetare amănunțită.
Je pense à mes cantiques pendant la nuit, Je fais des réflexions au-dedans de mon cœur, Et mon esprit médite.
7 Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Și nu va mai fi el binevoitor?
Le Seigneur rejettera-t-il pour toujours? Ne sera-t-il plus favorable?
8 A dispărut mila lui pentru totdeauna? Încetează promisiunea lui pentru totdeauna?
Sa bonté est-elle à jamais épuisée? Sa parole est-elle anéantie pour l’éternité?
9 A uitat Dumnezeu să arate bunătate? A închis el în mânie îndurările sale blânde? (Selah)
Dieu a-t-il oublié d’avoir compassion? A-t-il, dans sa colère, retiré sa miséricorde? (Pause)
10 Și am spus: Aceasta este neputința mea; dar îmi voi aminti anii mâinii drepte a celui Preaînalt.
Je dis: Ce qui fait ma souffrance, C’est que la droite du Très-Haut n’est plus la même…
11 Îmi voi aminti lucrările DOMNULUI, cu siguranță îmi voi aminti minunile tale din vechime.
Je rappellerai les œuvres de l’Éternel, Car je me souviens de tes merveilles d’autrefois;
12 Voi medita de asemenea la toată lucrarea ta și voi vorbi despre facerile tale.
Je parlerai de toutes tes œuvres, Je raconterai tes hauts faits.
13 Calea ta, Dumnezeule, este în sanctuar, cine este un Dumnezeu atât de mare ca Dumnezeul nostru?
O Dieu! Tes voies sont saintes; Quel dieu est grand comme Dieu?
14 Tu ești Dumnezeul care face minuni, tu ți-ai vestit puterea printre popoare.
Tu es le Dieu qui fait des prodiges; Tu as manifesté parmi les peuples ta puissance.
15 Cu brațul tău ți-ai răscumpărat poporul, fiii lui Iacob și Iosif. (Selah)
Par ton bras tu as délivré ton peuple, Les fils de Jacob et de Joseph. (Pause)
16 Apele te-au văzut, Dumnezeule, apele te-au văzut; s-au temut, adâncurile de asemenea s-au tulburat.
Les eaux t’ont vu, ô Dieu! Les eaux t’ont vu, elles ont tremblé; Les abîmes se sont émus.
17 Norii au revărsat apă, cerurile au trimis un sunet; săgețile tale de asemenea au mers departe.
Les nuages versèrent de l’eau par torrents, Le tonnerre retentit dans les nues, Et tes flèches volèrent de toutes parts.
18 Vocea tunetului tău a fost în cer, fulgerele au luminat lumea, pământul a tremurat și s-a zguduit.
Ton tonnerre éclata dans le tourbillon, Les éclairs illuminèrent le monde; La terre s’émut et trembla.
19 Calea ta este în mare și cărarea ta în apele mari și urmele pașilor tăi nu sunt cunoscute.
Tu te frayas un chemin par la mer, Un sentier par les grandes eaux, Et tes traces ne furent plus reconnues.
20 Ți-ai condus poporul ca pe o turmă prin mâna lui Moise și a lui Aaron.
Tu as conduit ton peuple comme un troupeau, Par la main de Moïse et d’Aaron.
