< Psalmii 77 >
1 Mai marelui muzician, lui Iedutun, un psalm al lui Asaf. Am strigat către Dumnezeu cu vocea mea, către Dumnezeu cu vocea mea; și el a deschis urechea spre mine.
To the Chief Musician. On "Jeduthun." Asaph’s, a Melody. With my voice—unto God, will I make outcry, With my voice unto God, and he will give ear unto me;
2 În ziua tulburării mele am căutat pe Domnul, rana mea a curs neîncetat în noapte; sufletul meu a refuzat să fie mângâiat.
In the day of my distress—unto My Lord, will I seek, My hand, by night, hath been outstretched and never once became slack, My soul, hath refused to be consoled;
3 Mi-am amintit de Dumnezeu și am fost tulburat, m-am plâns și duhul meu a fost copleșit. (Selah)
I remember God and I murmur, I muse, and my spirit swooneth. (Selah)
4 Tu îmi ții ochii veghind, sunt atât de tulburat încât nu pot vorbi.
Thou hast held, watching, mine eyes, I was driven to and fro, and could not speak;
5 Am luat aminte la zilele din vechime, anii timpurilor vechi.
I reasoned, Of the days of aforetime, Of the years of by-gone ages;
6 Îmi amintesc cântarea mea în noapte, cuget în inima mea; și duhul meu a făcut o cercetare amănunțită.
I remember my song in the night, —With my own heart, I commune, And my spirit, maketh search: —
7 Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Și nu va mai fi el binevoitor?
For ages, will My Lord reject? And, not again, grant acceptance any more?
8 A dispărut mila lui pentru totdeauna? Încetează promisiunea lui pentru totdeauna?
Hath his lovingkindness, come to a perpetual end? Hath his word failed to generation after generation?
9 A uitat Dumnezeu să arate bunătate? A închis el în mânie îndurările sale blânde? (Selah)
Hath GOD, forgotten to show favour? Or hath he shut up, in anger, his compassions? (Selah)
10 Și am spus: Aceasta este neputința mea; dar îmi voi aminti anii mâinii drepte a celui Preaînalt.
Then said I—An affliction to me, it is, The changing of the right hand of the Most High.
11 Îmi voi aminti lucrările DOMNULUI, cu siguranță îmi voi aminti minunile tale din vechime.
I will remember the doings of Yah, Surely I will remember, out of aforetime, thy wonderful way;
12 Voi medita de asemenea la toată lucrarea ta și voi vorbi despre facerile tale.
And will talk to myself of all thy work, And, of thy doings, will I muse: —
13 Calea ta, Dumnezeule, este în sanctuar, cine este un Dumnezeu atât de mare ca Dumnezeul nostru?
O God, in the sanctuary, is thy way, —Who is a great GOD like Elohim?
14 Tu ești Dumnezeul care face minuni, tu ți-ai vestit puterea printre popoare.
Thou, art GOD, doing wonderfully, —Thou hast made known, among the peoples, thy might;
15 Cu brațul tău ți-ai răscumpărat poporul, fiii lui Iacob și Iosif. (Selah)
Thou didst redeem, with thine arm—Thy people, Thy sons of Jacob and Joseph. (Selah)
16 Apele te-au văzut, Dumnezeule, apele te-au văzut; s-au temut, adâncurile de asemenea s-au tulburat.
The waters saw thee, O God, The waters saw thee, They were in birth-throes, Yea the resounding deeps were stirred;
17 Norii au revărsat apă, cerurile au trimis un sunet; săgețile tale de asemenea au mers departe.
The clouds, poured down waters, The skies uttered, a voice, Yea, thine arrows, flew hither and thither;
18 Vocea tunetului tău a fost în cer, fulgerele au luminat lumea, pământul a tremurat și s-a zguduit.
The, voice of thy thunder, was in the whirlwind, Thy lightnings illumined the world, The earth, trembled and quaked;
19 Calea ta este în mare și cărarea ta în apele mari și urmele pașilor tăi nu sunt cunoscute.
In the sea, was thy way, And, thy path, in the mighty waters, And, thy footprints, could not be known:
20 Ți-ai condus poporul ca pe o turmă prin mâna lui Moise și a lui Aaron.
Thou didst lead, like a flock, thy people, By the hand of Moses and Aaron.