Psalmii 77

1 Mai marelui muzician, lui Iedutun, un psalm al lui Asaf. Am strigat către Dumnezeu cu vocea mea, către Dumnezeu cu vocea mea; și el a deschis urechea spre mine.

Til Sangmesteren; for Jeduthun; en Psalme af Asaf.

2 În ziua tulburării mele am căutat pe Domnul, rana mea a curs neîncetat în noapte; sufletul meu a refuzat să fie mângâiat.

Min Røst er til Gud, og jeg vil raabe; min Røst er til Gud, og han vende sine Øren til mig!

3 Mi-am amintit de Dumnezeu și am fost tulburat, m-am plâns și duhul meu a fost copleșit. (Selah)

Jeg søgte Herren paa min Nøds Dag; min Haand var om Natten udrakt og lod ikke af; min Sjæl vægrede sig ved at lade sig trøste.

4 Tu îmi ții ochii veghind, sunt atât de tulburat încât nu pot vorbi.

Jeg vil komme Gud i Hu og jamre lydt; jeg vil tale, og min Aand maa forsmægte. (Sela)

5 Am luat aminte la zilele din vechime, anii timpurilor vechi.

Du holdt mine Øjne vaagne, jeg er bleven bekymret og taler ikke.

6 Îmi amintesc cântarea mea în noapte, cuget în inima mea; și duhul meu a făcut o cercetare amănunțită.

Jeg tænkte paa de fordums Dage, paa de længst henrundne Aar.

7 Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Și nu va mai fi el binevoitor?

Jeg vil komme min Strengeleg i Hu om Natten; jeg vil tale i mit Hjerte, og min Aand skal granske.

8 A dispărut mila lui pentru totdeauna? Încetează promisiunea lui pentru totdeauna?

Vil da Herren forkaste i al Evighed og ikke vedblive at være naadig mere?

9 A uitat Dumnezeu să arate bunătate? A închis el în mânie îndurările sale blânde? (Selah)

Er hans Miskundhed ude evindelig? har hans Tilsagn faaet Ende fra Slægt til Slægt?

10 Și am spus: Aceasta este neputința mea; dar îmi voi aminti anii mâinii drepte a celui Preaînalt.

Har Gud glemt at være naadig? eller har han i Vrede tillukket sin Barmhjertighed? (Sela)

11 Îmi voi aminti lucrările DOMNULUI, cu siguranță îmi voi aminti minunile tale din vechime.

Da sagde jeg: Dette er min Lidelse; at forandre det staar i den Højestes højre Haand.

12 Voi medita de asemenea la toată lucrarea ta și voi vorbi despre facerile tale.

Jeg vil komme Herrens Gerninger i Hu; jeg vil komme dine underfulde Ting fra fordums Tid i Hu.

13 Calea ta, Dumnezeule, este în sanctuar, cine este un Dumnezeu atât de mare ca Dumnezeul nostru?

Og jeg vil grunde paa al din Gerning; og jeg vil tale om dine Idrætter.

14 Tu ești Dumnezeul care face minuni, tu ți-ai vestit puterea printre popoare.

O Gud! din Vej er i Hellighed; hvo er en Gud stor som Gud?

15 Cu brațul tău ți-ai răscumpărat poporul, fiii lui Iacob și Iosif. (Selah)

Du er den Gud, som gør underfulde Ting, du har kundgjort din Styrke iblandt Folkene.

16 Apele te-au văzut, Dumnezeule, apele te-au văzut; s-au temut, adâncurile de asemenea s-au tulburat.

Du genløste dit Folk ved din Arm, Jakobs og Josefs Børn. (Sela)

17 Norii au revărsat apă, cerurile au trimis un sunet; săgețile tale de asemenea au mers departe.

Vandene saa dig, Gud! Vandene saa dig, de bleve bange, ja, Afgrundene bævede.

18 Vocea tunetului tău a fost în cer, fulgerele au luminat lumea, pământul a tremurat și s-a zguduit.

De tykke Skyer udøste Vand, de øverste Skyer udgave Drøn, ja, dine Pile fore frem.

19 Calea ta este în mare și cărarea ta în apele mari și urmele pașilor tăi nu sunt cunoscute.

Din Tordens Drøn rullede, Lynet oplyste Jorderige; Jorden bævede og skælvede.

20 Ți-ai condus poporul ca pe o turmă prin mâna lui Moise și a lui Aaron.

Din Vej var i Havet og dine Stier i de store Vande, og dine Fodspor bleve ikke kendte. Du førte dit Folk som Hjorden ved Mose og Arons Haand.