Psalmii 74
1 Maschil al lui Asaf. Dumnezeule, de ce ne-ai lepădat pentru totdeauna? De ce fumegă mânia ta împotriva oilor pășunii tale?
A maskil of Asaph. Why, O God, have you spurned us forever? Why smokes your wrath against the sheep of your pasture?
2 Amintește-ți de adunarea ta, pe care ai cumpărat-o din vechime; toiagul moștenirii tale, pe care l-ai răscumpărat; acest munte Sion, în care ai locuit.
Remember the community you purchased of old to become by redemption the tribe of your heritage, Zion, the mountain you made your home.
3 Ridică-ți picioarele spre pustiirile eterne, spre tot ce dușmanul a lucrat cu răutate în sanctuar.
Rouse yourself, visit its ruins complete. In the temple the foe has made havoc of all things.
4 Dușmanii tăi răcnesc în mijlocul adunărilor tale; și-au ridicat însemnele ca semne.
Like lions your enemies roared through your house, replacing our symbols by signs of their own,
5 Un bărbat a fost faimos după cum a ridicat topoare peste copacii groși.
hacking, like woodsmen who lift axes on thickets of trees,
6 Dar acum ei zdrobesc lucrarea lui sculptată dintr-o dată, cu topoare și ciocane.
smashing with hatchets and hammers all of its carved work together.
7 Au aruncat foc în sanctuarul tău, au spurcat, dărâmând la pământ locuința numelui tău.
They have set your temple on fire, to the very ground they have outraged the place where lives your name.
8 Au spus în inimile lor: Să îi nimicim pe toți! Ei au ars toate sinagogile lui Dumnezeu din țară.
They have said in their heart, “Let us utterly crush them.” They have burned all the houses of God in the land.
9 Noi nu vedem semnele noastre, nu mai este niciun profet; nici nu este printre noi vreunul care știe până când.
No symbol of ours do we see any more: no prophet is there any more, none is with us who knows how long.
10 Cât timp, Dumnezeule, va ocărî potrivnicul? Va blasfemia dușmanul numele tău pentru totdeauna?
How long, O God, is the foe to insult? Shall the enemy spurn your name forever?
11 De ce îți retragi mâna, mâna ta dreaptă? Scoate-o din sânul tău.
Why, O Lord, do you hold back your hand, why keep your right hand in the folds of your robe?
12 Căci Dumnezeu este Împăratul meu din vechime, lucrând salvare în mijlocul pământului.
Yet God is our king from the ancient days, in the midst of the earth working deeds of salvation.
13 Ai despărțit marea prin tăria ta, ai zdrobit capetele dragonilor în ape.
It was you who did cleave the sea by your might, and shatter the heads of the ocean monsters.
14 Ai zdrobit în bucăți capetele leviatanului și l-ai dat să fie mâncare oamenilor ce locuiesc în pustie.
It was you who did crush many-headed Leviathan, and give him as food to the beasts of the wilderness.
15 Ai despicat fântâna și potopul; ai secat râuri puternice.
It was you who did cleave the fountains and torrents; it was you who did dry the perennial streams.
16 Ziua este a ta, noaptea de asemenea este a ta; ai pregătit lumina și soarele.
Yours is the day; yours, too, is the night, it was you who did establish the sun and the star.
17 Ai așezat toate granițele pământului, ai făcut vară și iarnă.
It was you who did fix all the borders of earth: summer and winter it’s you who have made them.
18 Amintește-ți că dușmanul a ocărât, DOAMNE, și că poporul prost a blasfemiat numele tău.
Yet, for all this, the foe has insulted you, Lord, and a nation of fools has reviled your name.
19 Nu da sufletul turturelei tale mulțimii celor stricați, nu uita adunarea săracilor tăi pentru totdeauna.
Do not give your dove to the beasts, do not forget your afflicted forever.
20 Respectă legământul, căci locurile întunecate ale pământului sunt pline de locuințele cruzimii.
Look to the sleek ones – how full they are: the dark places of earth are the dwellings of violence.
21 Nu lăsa pe cel oprimat să se întoarcă rușinat; cel sărac și nevoiaș să laude numele tău.
O let not the downtrodden turn back ashamed: let the poor and the needy sing praise to your name.
22 Ridică-te, Dumnezeule, pledează în cauza ta; amintește-ți cum omul nebun te ocărăște zilnic.
Arise, God, and defend your cause: remember how fools all the day insult you.
23 Nu uita vocea dușmanilor tăi, tumultul acelora ce se ridică împotriva ta crește continuu.
Do not forget the uproar of your enemies, the din of your foes that ascends evermore.
