Psalmii 74
1 Maschil al lui Asaf. Dumnezeule, de ce ne-ai lepădat pentru totdeauna? De ce fumegă mânia ta împotriva oilor pășunii tale?
Maschil of Asaph. Why, O God, hast Thou cast us off for ever? Why doth Thine anger smoke against the flock of Thy pasture?
2 Amintește-ți de adunarea ta, pe care ai cumpărat-o din vechime; toiagul moștenirii tale, pe care l-ai răscumpărat; acest munte Sion, în care ai locuit.
Remember Thy congregation, which Thou hast gotten of old, which Thou hast redeemed to be the tribe of Thine inheritance; and mount Zion, wherein Thou hast dwelt.
3 Ridică-ți picioarele spre pustiirile eterne, spre tot ce dușmanul a lucrat cu răutate în sanctuar.
Lift up Thy steps because of the perpetual ruins, even all the evil that the enemy hath done in the sanctuary.
4 Dușmanii tăi răcnesc în mijlocul adunărilor tale; și-au ridicat însemnele ca semne.
Thine adversaries have roared in the midst of Thy meeting-place; they have set up their own signs for signs.
5 Un bărbat a fost faimos după cum a ridicat topoare peste copacii groși.
It seemed as when men wield upwards axes in a thicket of trees.
6 Dar acum ei zdrobesc lucrarea lui sculptată dintr-o dată, cu topoare și ciocane.
And now all the carved work thereof together they strike down with hatchet and hammers.
7 Au aruncat foc în sanctuarul tău, au spurcat, dărâmând la pământ locuința numelui tău.
They have set Thy sanctuary on fire; they have profaned the dwelling-place of Thy name even to the ground.
8 Au spus în inimile lor: Să îi nimicim pe toți! Ei au ars toate sinagogile lui Dumnezeu din țară.
They said in their heart: 'Let us make havoc of them altogether'; they have burned up all the meeting-places of God in the land.
9 Noi nu vedem semnele noastre, nu mai este niciun profet; nici nu este printre noi vreunul care știe până când.
We see not our signs; there is no more any prophet; neither is there among us any that knoweth how long.
10 Cât timp, Dumnezeule, va ocărî potrivnicul? Va blasfemia dușmanul numele tău pentru totdeauna?
How long, O God, shall the adversary reproach? Shall the enemy blaspheme Thy name for ever?
11 De ce îți retragi mâna, mâna ta dreaptă? Scoate-o din sânul tău.
Why withdrawest Thou Thy hand, even Thy right hand? Draw it out of Thy bosom and consume them.
12 Căci Dumnezeu este Împăratul meu din vechime, lucrând salvare în mijlocul pământului.
Yet God is my King of old, working salvation in the midst of the earth.
13 Ai despărțit marea prin tăria ta, ai zdrobit capetele dragonilor în ape.
Thou didst break the sea in pieces by Thy strength; Thou didst shatter the heads of the sea-monsters in the waters.
14 Ai zdrobit în bucăți capetele leviatanului și l-ai dat să fie mâncare oamenilor ce locuiesc în pustie.
Thou didst crush the heads of leviathan, Thou gavest him to be food to the folk inhabiting the wilderness.
15 Ai despicat fântâna și potopul; ai secat râuri puternice.
Thou didst cleave fountain and brook; Thou driedst up ever-flowing rivers.
16 Ziua este a ta, noaptea de asemenea este a ta; ai pregătit lumina și soarele.
Thine is the day, Thine also the night; Thou hast established luminary and sun.
17 Ai așezat toate granițele pământului, ai făcut vară și iarnă.
Thou hast set all the borders of the earth; Thou hast made summer and winter.
18 Amintește-ți că dușmanul a ocărât, DOAMNE, și că poporul prost a blasfemiat numele tău.
Remember this, how the enemy hath reproached the LORD, and how a base people have blasphemed Thy name.
19 Nu da sufletul turturelei tale mulțimii celor stricați, nu uita adunarea săracilor tăi pentru totdeauna.
O deliver not the soul of Thy turtle-dove unto the wild beast; forget not the life of Thy poor for ever.
20 Respectă legământul, căci locurile întunecate ale pământului sunt pline de locuințele cruzimii.
Look upon the covenant; for the dark places of the land are full of the habitations of violence.
21 Nu lăsa pe cel oprimat să se întoarcă rușinat; cel sărac și nevoiaș să laude numele tău.
O let not the oppressed turn back in confusion; let the poor and needy praise Thy name.
22 Ridică-te, Dumnezeule, pledează în cauza ta; amintește-ți cum omul nebun te ocărăște zilnic.
Arise, O God, plead Thine own cause; remember Thy reproach all the day at the hand of the base man.
23 Nu uita vocea dușmanilor tăi, tumultul acelora ce se ridică împotriva ta crește continuu.
Forget not the voice of Thine adversaries, the tumult of those that rise up against Thee which ascendeth continually.
