Psalmii 74
1 Maschil al lui Asaf. Dumnezeule, de ce ne-ai lepădat pentru totdeauna? De ce fumegă mânia ta împotriva oilor pășunii tale?
Poučna pjesma. Asafova. Zašto si, Bože, posve zabacio, zašto kiptiš gnjevom na ovce paše svoje?
2 Amintește-ți de adunarea ta, pe care ai cumpărat-o din vechime; toiagul moștenirii tale, pe care l-ai răscumpărat; acest munte Sion, în care ai locuit.
Sjeti se zajednice koju si davno stekao, plÓemena koje namače kao svoju baštinu i brda Siona gdje si Šator svoj udario!
3 Ridică-ți picioarele spre pustiirile eterne, spre tot ce dușmanul a lucrat cu răutate în sanctuar.
Korakni k ruševinama vječnim - sve je u Svetištu razorio neprijatelj.
4 Dușmanii tăi răcnesc în mijlocul adunărilor tale; și-au ridicat însemnele ca semne.
Protivnici tvoji vikahu posred skupštine tvoje, znakove svoje postaviše k'o pobjedne znakove.
5 Un bărbat a fost faimos după cum a ridicat topoare peste copacii groși.
Bijahu kao oni koji mašu sjekirom po guštari,
6 Dar acum ei zdrobesc lucrarea lui sculptată dintr-o dată, cu topoare și ciocane.
sjekirom i maljem vrata mu razbijali.
7 Au aruncat foc în sanctuarul tău, au spurcat, dărâmând la pământ locuința numelui tău.
Ognju predadoše Svetište tvoje, do zemlje oskvrnuše Prebivalište tvoga imena.
8 Au spus în inimile lor: Să îi nimicim pe toți! Ei au ars toate sinagogile lui Dumnezeu din țară.
Rekoše u srcu: “Istrijebimo ih zajedno; spalite sva svetišta Božja na zemlji!”
9 Noi nu vedem semnele noastre, nu mai este niciun profet; nici nu este printre noi vreunul care știe până când.
Ne vidimo znakova svojih, proroka više nema, i nitko među nama ne zna dokle ...
10 Cât timp, Dumnezeule, va ocărî potrivnicul? Va blasfemia dușmanul numele tău pentru totdeauna?
Dokle će se još, o Bože, dušmanin rugati? Hoće li protivnik dovijeka prezirati ime tvoje?
11 De ce îți retragi mâna, mâna ta dreaptă? Scoate-o din sânul tău.
Zašto povlačiš ruku, zašto u krilu sakrivaš desnicu svoju?
12 Căci Dumnezeu este Împăratul meu din vechime, lucrând salvare în mijlocul pământului.
No Bog je moj kralj od davnine, on koji posred zemlje spasava!
13 Ai despărțit marea prin tăria ta, ai zdrobit capetele dragonilor în ape.
Ti svojom silom rasječe more, smrska glave nakazama u vodi.
14 Ai zdrobit în bucăți capetele leviatanului și l-ai dat să fie mâncare oamenilor ce locuiesc în pustie.
Ti si Levijatanu glave zdrobio, dao ga za hranu nemanima morskim.
15 Ai despicat fântâna și potopul; ai secat râuri puternice.
Ti si dao da provre izvor i bujica, ti si presušio rijeke nepresušne.
16 Ziua este a ta, noaptea de asemenea este a ta; ai pregătit lumina și soarele.
Tvoj je dan i noć je tvoja, ti učvrsti mjesec i sunce;
17 Ai așezat toate granițele pământului, ai făcut vară și iarnă.
ti sazda sve granice zemlji, ti stvori ljeto i zimu.
18 Amintește-ți că dușmanul a ocărât, DOAMNE, și că poporul prost a blasfemiat numele tău.
Spomeni se ovoga: dušmanin ti se rugaše, Jahve, i bezumni narod pogrdi ime tvoje.
19 Nu da sufletul turturelei tale mulțimii celor stricați, nu uita adunarea săracilor tăi pentru totdeauna.
Ne predaj jastrebu život grlice svoje, i život svojih siromaha ne zaboravi zauvijek!
20 Respectă legământul, căci locurile întunecate ale pământului sunt pline de locuințele cruzimii.
Pogledaj na Savez svoj, jer svi su zakuci zemlje puni tmina i nasilja.
21 Nu lăsa pe cel oprimat să se întoarcă rușinat; cel sărac și nevoiaș să laude numele tău.
Ne daj da jadnik otiđe postiđen: neka siromah i ubog hvale ime tvoje!
22 Ridică-te, Dumnezeule, pledează în cauza ta; amintește-ți cum omul nebun te ocărăște zilnic.
Ustani, Bože, zauzmi se za svoju parnicu, spomeni se pogrde koju ti bezumnik svaki dan nanosi.
23 Nu uita vocea dușmanilor tăi, tumultul acelora ce se ridică împotriva ta crește continuu.
Ne zaboravi vike neprijatelja svojih: buka buntovnika još se diže k tebi!
