Psalmii 73

1 Un psalm al lui Asaf. Cu adevărat Dumnezeu este bun cu Israel, cu cei cu inimă curată.

Salmo di Asaf CERTAMENTE Iddio [è] buono ad Israele, A [quelli che son] puri di cuore.

2 Dar cât despre mine, picioarele mele aproape m-au lăsat, pașii mei aproape au alunecat.

Ora, quant'è a me, quasi che incapparono i miei piedi; Come nulla [mancò] che i miei passi non isdrucciolassero.

3 Căci am fost invidios pe cei nebuni, când am văzut prosperitatea celor stricați.

Perciocchè io portava invidia agl'insensati, Veggendo la prosperità degli empi.

4 Căci nu sunt legături în moartea lor, ci tăria lor este fermă.

Perciocchè non [vi sono] alcuni legami alla lor morte; E la lor forza [è] prosperosa.

5 Ei nu sunt în necaz ca alți oameni, nici nu sunt loviți cu plăgi ca alți oameni.

[Quando] gli [altri] uomini [sono] in travagli, essi non [vi son] punto; E non ricevono battiture col rimanente degli uomini.

6 De aceea mândria îi înconjoară ca un lanț; violența îi acoperă ca o haină.

Perciò, la superbia li cinge a giusa di collana; La violenza li involge [come] un vestimento.

7 Ochii lor se bulbucă cu grăsime; au mai mult decât inima și-ar dori.

Gli occhi escono loro fuori per lo grasso; Avanzano le immaginazioni del cuor [loro].

8 Sunt corupți și vorbesc stricat despre oprimare, vorbesc trufaș.

Son dissoluti, e per malizia ragionano di oppressare; Parlano da alto.

9 Își înalță gura împotriva cerurilor și limba lor cutreieră pământul.

Mettono la lor bocca dentro al cielo, E la lor lingua passeggia per la terra.

10 De aceea poporul lui se întoarce aici; și apele plinătății le sunt stoarse.

Perciò, il popolo di Dio riviene a questo, [Veggendo che] l'acqua gli è spremuta a bere a pien [calice],

11 Și ei spun: Cum știe Dumnezeu? Și este cunoaștere în cel Preaînalt?

E dice: Come [può essere che] Iddio sappia [ogni cosa], E che vi sia conoscimento nell'Altissimo?

12 Iată, aceștia sunt neevlavioșii, care prosperă în lume; ei cresc în bogății.

Ecco, costoro [son] empi, e pur godono pace e tranquillità in perpetuo; Ed accrescono le [lor] facoltà.

13 Într-adevăr, mi-am curățat inima în zadar și mi-am spălat mâinile în nevinovăție.

Indarno [adunque] in vero ho nettato il mio cuore, Ed ho lavate le mie mani nell'innocenza.

14 Căci, cât era ziua de lungă am fost lovit cu plăgi și pedepsit în fiecare dimineață.

Poichè son battuto tuttodì, Ed ogni mattina il mio gastigamento [si rinnuova].

15 Dacă spun: Voi vorbi astfel; iată, aș ofensa generația copiilor tăi.

Se io dico: Io ragionerò così; Ecco, io son disleale inverso la generazione de' tuoi figliuoli.

16 Când m-am gândit să înțeleg aceasta, a fost prea dureros pentru mine,

Io ho adunque pensato di [volere] intender questo; Ma [la cosa] mi è parsa molto molesta.

17 Până când am intrat în sanctuarul lui Dumnezeu: atunci am înțeles sfârșitul lor.

Infino a tanto che sono entrato ne' santuari di Dio; [Ed] ho considerato il fine di coloro.

18 Cu siguranță i-ai pus în locuri alunecoase; i-ai trântit în nimicire.

Certo, tu li metti in isdruccioli; Tu li trabocchi in ruine.

19 Cum sunt ei duși la pustiire, ca într-o clipă! Sunt complet mistuiți cu terori.

Come sono eglino stati distrutti in un momento! [Come] son venuti meno, e sono stati consumati per casi spaventevoli!

20 Ca un vis când cineva se trezește, astfel, Doamne, când te trezești, vei disprețui chipul lor.

[Son] come un sogno, dopo che [l'uomo] si è destato; O Signore, quando tu [ti] risveglierai, tu sprezzerai la lor vana apparenza.

21 Astfel inima mea a fost mâhnită și am fost înțepat în rărunchii mei.

Quando il mio cuore era inacerbito, Ed io era punto nelle reni;

22 Așa neghiob eram și ignorant; eram ca un dobitoc înaintea ta.

Io [era] insensato, e non aveva conoscimento; Io era inverso te [simile] alle bestie.

23 Cu toate acestea sunt neîncetat cu tine; tu m-ai ținut de mâna mea dreaptă.

Ma pure io sono stato del continuo teco; Tu mi hai preso per la man destra.

24 Mă vei călăuzi cu sfatul tău și după aceea mă vei primi în glorie.

Tu mi condurrai per lo tuo consiglio, E poi mi riceverai [in] gloria;

25 Pe cine am eu în cer decât pe tine? Și afară de tine nu este nimeni pe pământ pe care să îl doresc.

Chi [è] per me in cielo, [fuor che te?] Io non voglio [altri] che te in terra.

26 Carnea mea și inima mea eșuează, dar Dumnezeu este tăria inimii mele și porția mea pentru totdeauna.

La mia carne ed il mio cuore erano venuti meno: [Ma] Iddio [è] la rocca del mio cuore, e la mia parte in eterno.

27 Căci, iată, cei ce sunt departe de tine vor pieri; ai nimicit pe toți cei ce merg de la tine, curvind.

Perciocchè, ecco, quelli che si allontanano da te periranno; Tu distruggerai ogni uomo che fornica[ndo si svia] da te.

28 Dar este bine pentru mine să mă apropii de Dumnezeu; mi-am pus încrederea în Domnul DUMNEZEU, ca să vestesc toate lucrările tale.

Ma quant'è a me, egli mi [è] buono di accostarmi a Dio; Io ho posta nel Signore Iddio la mia confidanza, Per raccontar tutte le opere sue.