Psalmii 65
1 Mai marelui muzician, un psalm și o cântare a lui David. Laudă te așteaptă în Sion Dumnezeule, și ție îți va fi împlinită promisiunea.
Al maestro de coro. Salmo de David. Himno. A Ti, oh Dios, es debida la alabanza en Sión, y a Ti se han de cumplir los votos.
2 Tu cel care asculți rugăciunea, toată făptura va veni la tine.
A Ti, que oyes las plegarias, a Ti irá toda carne, a causa de los pecados.
3 Nelegiuiri mă stăpânesc, tu vei îndepărta fărădelegile noastre.
Prevalecen contra nosotros nuestras iniquidades, mas Tú las perdonas.
4 Binecuvântat este omul pe care tu îl alegi și ți-l apropii, ca să locuiască în curțile tale; ne vom sătura cu bunătatea casei tale, sfântul tău templu.
Dichoso aquel a quien Tu elijas y atraigas, para que habite en tus atrios. Nos hartaremos de los bienes de tu casa y de la santidad de tu Templo.
5 În dreptate ne vei răspunde prin lucruri înfricoșătoare, Dumnezeul salvării noastre, care ești încrederea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt departe pe mare.
En tu justicia nos escuchas con estupendas señales, oh Dios salvador nuestro, esperanza de todos los confines de la tierra y de los más lejanos mares.
6 Care prin tăria lui întemeiază munții, fiind încins cu putere,
Con tu fuerza consolidas los montes, revestido de poder.
7 Care liniștește zgomotul mărilor, zgomotul valurilor lor și tumultul popoarelor.
Sosiegas el furor de los mares, el estruendo de sus ondas y el tumulto de las naciones.
8 De asemenea cei ce locuiesc în cele mai îndepărtate părți se tem de semnele tale, tu faci ca ieșirile dimineții și ale serii să se bucure.
Se estremecen ante tus portentos los que habitan los confines de la tierra. Tú llenas de alegría el Oriente y el Occidente.
9 Tu cercetezi pământul și îl uzi, îl îmbogățești mult cu râul lui Dumnezeu, care este plin de apă, tu le pregătești oamenilor grâne, după ce astfel te-ai îngrijit de el.
Has visitado la tierra, la has embriagado y colmado de riquezas. El río de Dios rebosa de aguas; Tú preparas sus trigales, aparejando la tierra,
10 Tu adăpi brazdele lui, îi așezi bulgării; îl înmoi cu ploi, îi binecuvântezi încolțirea.
regando sus surcos, y allanando sus terrones; las ablandas con lluvias, y fecundas sus gérmenes.
11 Tu încoronezi anul cu bunătatea ta și cărările tale picură grăsime.
Coronas de benignidad el año, y tus huellas destilan grosura.
12 Ele picură peste pășunile pustiei și colinele se bucură de fiecare parte.
Las praderas del desierto destilan, y los collados se visten de exultación.
13 Pășunile sunt îmbrăcate cu turme; văile de asemenea sunt acoperite cu grâne; da, ele strigă de bucurie și cântă.
Llenos están los campos de rebaños, y los valles se cubren de mieses; se alegran y cantan.
