Psalmii 65
1 Mai marelui muzician, un psalm și o cântare a lui David. Laudă te așteaptă în Sion Dumnezeule, și ție îți va fi împlinită promisiunea.
Dem Vorsänger. Ein Psalm Davids; ein Lied. Du bist es, o Gott, dem Lobgesang gebührt zu Zion, und dem man Gelübde bezahlen soll!
2 Tu cel care asculți rugăciunea, toată făptura va veni la tine.
Du erhörst Gebet, darum kommt alles Fleisch zu dir!
3 Nelegiuiri mă stăpânesc, tu vei îndepărta fărădelegile noastre.
Die Summe der Missetaten ist mir zu schwer geworden; du sühnst unsre Übertretungen.
4 Binecuvântat este omul pe care tu îl alegi și ți-l apropii, ca să locuiască în curțile tale; ne vom sătura cu bunătatea casei tale, sfântul tău templu.
Wohl dem, den du erwählst und zu dir nahen lässest, daß er wohne in deinen Vorhöfen! Laß uns satt werden von den Gütern deines Hauses, deines heiligen Tempels!
5 În dreptate ne vei răspunde prin lucruri înfricoșătoare, Dumnezeul salvării noastre, care ești încrederea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt departe pe mare.
Du antwortest uns wunderbar in Gerechtigkeit, du Gott unsres Heils, du Zuversicht aller Enden der Erde und der fernsten Meere;
6 Care prin tăria lui întemeiază munții, fiind încins cu putere,
der die Berge gründet in seiner Kraft, der mit Macht umgürtet ist;
7 Care liniștește zgomotul mărilor, zgomotul valurilor lor și tumultul popoarelor.
welcher stillt das Brausen des Meeres, das Brausen seiner Wellen und das Toben der Völker,
8 De asemenea cei ce locuiesc în cele mai îndepărtate părți se tem de semnele tale, tu faci ca ieșirile dimineții și ale serii să se bucure.
daß die, welche an den Enden wohnen, vor deinen Zeichen sich fürchten; die äußersten Länder gegen Morgen und Abend machst du jubeln.
9 Tu cercetezi pământul și îl uzi, îl îmbogățești mult cu râul lui Dumnezeu, care este plin de apă, tu le pregătești oamenilor grâne, după ce astfel te-ai îngrijit de el.
Du suchst das Land heim und wässerst es und machst es sehr reich; Gottes Brunnen hat Wassers die Fülle. Du bereitest ihr Korn, denn also bereitest du [das Land] zu;
10 Tu adăpi brazdele lui, îi așezi bulgării; îl înmoi cu ploi, îi binecuvântezi încolțirea.
du tränkst seine Furchen, feuchtest seine Schollen; mit Regenschauern machst du es weich und segnest sein Gewächs.
11 Tu încoronezi anul cu bunătatea ta și cărările tale picură grăsime.
Du krönst das Jahr mit deinem Gut, und deine Fußstapfen triefen von Fett.
12 Ele picură peste pășunile pustiei și colinele se bucură de fiecare parte.
Es triefen die Oasen der Wüste, und mit Jubel gürten sich die Hügel.
13 Pășunile sunt îmbrăcate cu turme; văile de asemenea sunt acoperite cu grâne; da, ele strigă de bucurie și cântă.
Wie sich die Weiden mit Schafen kleiden, so bedecken sich die Täler mit Korn, daß man jauchzt und singt.
