Psalmii 65
1 Mai marelui muzician, un psalm și o cântare a lui David. Laudă te așteaptă în Sion Dumnezeule, și ție îți va fi împlinită promisiunea.
Au chef des chantres. Psaume de David. Cantique. Avec confiance, ô Dieu! On te louera dans Sion, Et l’on accomplira les vœux qu’on t’a faits.
2 Tu cel care asculți rugăciunea, toată făptura va veni la tine.
O toi, qui écoutes la prière! Tous les hommes viendront à toi.
3 Nelegiuiri mă stăpânesc, tu vei îndepărta fărădelegile noastre.
Les iniquités m’accablent: Tu pardonneras nos transgressions.
4 Binecuvântat este omul pe care tu îl alegi și ți-l apropii, ca să locuiască în curțile tale; ne vom sătura cu bunătatea casei tale, sfântul tău templu.
Heureux celui que tu choisis et que tu admets en ta présence, Pour qu’il habite dans tes parvis! Nous nous rassasierons du bonheur de ta maison, De la sainteté de ton temple.
5 În dreptate ne vei răspunde prin lucruri înfricoșătoare, Dumnezeul salvării noastre, care ești încrederea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt departe pe mare.
Dans ta bonté, tu nous exauces par des prodiges, Dieu de notre salut, Espoir de toutes les extrémités lointaines de la terre et de la mer!
6 Care prin tăria lui întemeiază munții, fiind încins cu putere,
Il affermit les montagnes par sa force, Il est ceint de puissance;
7 Care liniștește zgomotul mărilor, zgomotul valurilor lor și tumultul popoarelor.
Il apaise le mugissement des mers, le mugissement de leurs flots, Et le tumulte des peuples.
8 De asemenea cei ce locuiesc în cele mai îndepărtate părți se tem de semnele tale, tu faci ca ieșirile dimineții și ale serii să se bucure.
Ceux qui habitent aux extrémités du monde s’effraient de tes prodiges; Tu remplis d’allégresse l’orient et l’occident.
9 Tu cercetezi pământul și îl uzi, îl îmbogățești mult cu râul lui Dumnezeu, care este plin de apă, tu le pregătești oamenilor grâne, după ce astfel te-ai îngrijit de el.
Tu visites la terre et tu lui donnes l’abondance, Tu la combles de richesses; Le ruisseau de Dieu est plein d’eau; Tu prépares le blé, quand tu la fertilises ainsi.
10 Tu adăpi brazdele lui, îi așezi bulgării; îl înmoi cu ploi, îi binecuvântezi încolțirea.
En arrosant ses sillons, en aplanissant ses mottes, Tu la détrempes par des pluies, tu bénis son germe.
11 Tu încoronezi anul cu bunătatea ta și cărările tale picură grăsime.
Tu couronnes l’année de tes biens, Et tes pas versent l’abondance;
12 Ele picură peste pășunile pustiei și colinele se bucură de fiecare parte.
Les plaines du désert sont abreuvées, Et les collines sont ceintes d’allégresse;
13 Pășunile sunt îmbrăcate cu turme; văile de asemenea sunt acoperite cu grâne; da, ele strigă de bucurie și cântă.
Les pâturages se couvrent de brebis, Et les vallées se revêtent de froment. Les cris de joie et les chants retentissent.
