Psalmii 59
1 Mai marelui muzician, „Altaschit,” Mictam al lui David; când Saul a trimis și ei au pândit casa, pentru a-l ucide. Eliberează-mă de dușmanii mei, Dumnezeul meu; apără-mă de cei ce se ridică împotriva mea.
Načelniku godbe: "Ne pogubi"; Davidova pesem odlična; ko je bil poslal Savel može, ki so ogledavali hišo njegovo, da bi ga umorili. Reši me sovražnikov mojih, moj Bog; nad nje, ki se spenjajo v méne, povzdigni me.
2 Eliberează-mă de lucrătorii nelegiuirii și salvează-mă de oamenii sângeroși.
Reši me njih, ki delajo krivico, in ljudî krvoločnih otmi me.
3 Căci iată, ei îmi pândesc sufletul, cei tari se adună împotriva mea; nu pentru fărădelegea mea, nici pentru păcatul meu, DOAMNE.
Ker, glej, življenje moje zalezujejo, shajajo se zoper mene krepki, brez hudobije moje, brez greha mojega, Gospod!
4 Ei aleargă și se pregătesc fără să am vreo vină, ridică-te să mă ajuți și privește.
Brez krivice moje se zbirajo in pripravljajo: vstani meni naproti in ozri se.
5 Tu de aceea, DOAMNE Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, trezește-te și cercetează pe toți păgânii, nu fi milostiv cu niciun stricat călcător de lege. (Selah)
Ti torej, Gospod, Bog vojnih krdél, Bog Izraelov, zbúdi se, obiskat vse one narode: ne bodi milosten nikomur, ki dela krivico, nezvesto.
6 Se întorc pe înserat, latră ca un câine și înconjoară cetăți.
Povračajo se zvečer; bevkajo kakor pes, in obdajajo mesto.
7 Privește, ei râgâie cu gura lor, săbii sunt pe buzele lor, căci cine aude, spun ei?
Glej, bljujejo z usti svojimi, z mečem na ustnah svojih; ker kdo sliši? pravijo.
8 Dar tu, DOAMNE, vei râde de ei; vei lua pe toți păgânii în derâdere.
Ti pa, Gospod, bodeš se jim smijal, zasmehoval bodeš vse tiste narode.
9 Datorită puterii lui te voi aștepta, căci Dumnezeu este apărarea mea.
Ko ima on moč, gledal bodem v té, ker Bog je moj grad.
10 Dumnezeul milei mele mă va întâmpina, Dumnezeu mă va lăsa să îmi văd dorința împlinită asupra dușmanilor mei.
Bog milosti moje bode me prestregel; Bog storí, da bodem gledal sovražnike svoje.
11 Nu îi ucide, ca nu cumva poporul meu să uite, împrăștie-i prin puterea ta și doboară-i, Doamne scutul nostru.
Ne pobij jih, da ne pozabijo rojaki moji; izženi jih s krepostjo svojo, in pahni jih dol, ščit naš, Gospod!
12 Datorită păcatului gurii lor și cuvintelor buzelor lor, și datorită blestemului și minciunii pe care ei le vorbesc, să fie prinși în mândria lor.
Greh njih ust je njih ustnic beseda; ko bodejo vjeti v napuhu svojem, tedaj naj oznanjajo od prekletstva, tedaj od slabosti.
13 Mistuie-i în furia ta, mistuie-i, ca ei să nu mai fie și să știe că Dumnezeu stăpânește în Iacob până la marginile pământului. (Selah)
Pokončaj v srdu, pokončaj, da jih ne bode več; vedó naj, da Bog gospoduje v Jakobu do mej zemlje.
14 Și să se întoarcă pe înserat și să latre ca un câine și să înconjoare cetatea.
Ko se povračajo zvečer, bevkajo naj kakor pes, in obdajajo mesto.
15 Să rătăcească în sus și în jos după mâncare și să poarte pică dacă nu sunt sătui.
Sami se naj gonijo, da bi jedli; ko ne bodejo nasíteni, tedaj primorani naj bodejo prenočevati.
16 Dar eu voi cânta despre puterea ta; da, dimineața, voi cânta despre mila ta, căci ai fost apărarea mea și locul meu de scăpare în ziua tulburării mele.
Jaz pa bodem prepeval moč tvojo, in pel bodem do vsakega jutra milost tvojo, da si ti mi bil grad moj in pribežališče, ko sem bil v stiski.
17 Puterea mea, ție îți voi cânta, căci Dumnezeu este apărarea mea și Dumnezeul milei mele.
O moč moja, tebi bodem prepeval, da je Bog grad moj, Bog milosti moje.
