Psalmii 56
1 Mai marelui muzician, „Ionatelemrecokim,” Mictam al lui David, când filistenii l-au prins în Gat. Fii milostiv cu mine, Dumnezeule, căci omul m-ar înghiți; el mă oprimă, luptând zilnic.
In finem, Pro populo, qui a Sanctis longe factus est, David in tituli inscriptionem, cum tenuerunt eum Allophyli in Geth.
2 Dușmanii mei m-ar înghiți zilnic, căci mulți luptă împotriva mea, O cel Preaînalt.
Miserere mei Deus, quoniam conculcavit me homo: tota die impugnans tribulavit me.
3 Când sunt înspăimântat, mă voi încrede în tine.
Conculcaverunt me inimici mei tota die: quoniam multi bellantes adversum me.
4 În Dumnezeu voi lăuda cuvântul lui, în Dumnezeu mi-am pus încrederea; nu mă voi teme de ce îmi poate face carnea.
Ab altitudine diei timebo: ego vero in te sperabo.
5 În fiecare zi ei denaturează cuvintele mele, toate gândurile lor sunt împotriva mea spre rău.
In Deo laudabo sermones meos, in Deo speravi: non timebo quid faciat mihi caro.
6 Ei se adună, se ascund, îmi pândesc pașii, în timp ce îmi așteaptă sufletul.
Tota die verba mea execrabantur: adversum me omnes cogitationes eorum, in malum.
7 Vor scăpa ei prin nelegiuire? În mânia ta doboară poporul, Dumnezeule.
Inhabitabunt et abscondent: ipsi calcaneum meum observabunt. Sicut sustinuerunt animam meam,
8 Tu istorisești rătăcirile mele, pune lacrimile mele în burduful tău, nu sunt ele în cartea ta?
pro nihilo salvos facies illos: in ira populos confringes.
9 Dușmanii mei se vor întoarce înapoi când strig către tine, aceasta știu; căci Dumnezeu este de partea mea.
Deus, vitam meam annunciavi tibi: posuisti lacrymas meas in conspectu tuo, Sicut et in promissione tua:
10 În Dumnezeu voi lăuda cuvântul lui, în DOMNUL voi lăuda cuvântul lui.
tunc convertentur inimici mei retrorsum: In quacumque die invocavero te: ecce cognovi quoniam Deus meus es.
11 În Dumnezeu mi-am pus încrederea, nu mă voi teme de ce îmi poate face omul.
In Deo laudabo verbum, in Domino laudabo sermonem: in Deo speravi, non timebo quid faciat mihi homo.
12 Jurămintele tale sunt asupra mea, Dumnezeule, îți voi întoarce laude.
In me sunt Deus vota tua, quæ reddam, laudationes tibi.
13 Fiindcă mi-ai salvat sufletul de la moarte, nu vei salva de la cădere picioarele mele ca să umblu înaintea lui Dumnezeu în lumina celor vii?
Quoniam eripuisti animam meam de morte, et pedes meos de lapsu: ut placeam coram Deo in lumine viventium.
