< Psalmii 56 >
1 Mai marelui muzician, „Ionatelemrecokim,” Mictam al lui David, când filistenii l-au prins în Gat. Fii milostiv cu mine, Dumnezeule, căci omul m-ar înghiți; el mă oprimă, luptând zilnic.
Az éneklőmesternek a Jónathelem rehokimra; Dávidnak miktámja; mikor megragadták őt a filiszteusok Gáthban. Könyörülj rajtam Istenem, mert halandó tátog ellenem és mindennap hadakozván, nyomorgat engem!
2 Dușmanii mei m-ar înghiți zilnic, căci mulți luptă împotriva mea, O cel Preaînalt.
Ellenségeim minden napon tátognak reám: bizony sokan hadakoznak ellenem, oh magasságos Isten!
3 Când sunt înspăimântat, mă voi încrede în tine.
Mikor félnem kellene is, én bízom te benned.
4 În Dumnezeu voi lăuda cuvântul lui, în Dumnezeu mi-am pus încrederea; nu mă voi teme de ce îmi poate face carnea.
Isten által dicsekedem az ő igéjével; az Istenben bizom, nem félek; ember mit árthatna nékem?
5 În fiecare zi ei denaturează cuvintele mele, toate gândurile lor sunt împotriva mea spre rău.
Minden nap elforgatják beszédeimet; minden gondolatjok ellenem van, ártalomra.
6 Ei se adună, se ascund, îmi pândesc pașii, în timp ce îmi așteaptă sufletul.
Egybegyűlnek, elrejtőznek, sarkaimat lesik, mert kivánják az én lelkemet.
7 Vor scăpa ei prin nelegiuire? În mânia ta doboară poporul, Dumnezeule.
Gonoszsággal menekedhetnének? Haraggal rontsd meg, oh Isten, a népeket!
8 Tu istorisești rătăcirile mele, pune lacrimile mele în burduful tău, nu sunt ele în cartea ta?
Bujdosásomnak számát jól tudod: szedd tömlődbe könnyeimet! Avagy nem tudod-é azoknak számát?
9 Dușmanii mei se vor întoarce înapoi când strig către tine, aceasta știu; căci Dumnezeu este de partea mea.
Meghátrálnak majd ellenségeim, mikor kiáltok; így tudom meg, hogy velem van az Isten.
10 În Dumnezeu voi lăuda cuvântul lui, în DOMNUL voi lăuda cuvântul lui.
Dicsérem Istent, az ő ígéretéért, dicsérem az Urat az ő igéretéért.
11 În Dumnezeu mi-am pus încrederea, nu mă voi teme de ce îmi poate face omul.
Istenben bízom, nem félek; ember mit árthatna nékem?
12 Jurămintele tale sunt asupra mea, Dumnezeule, îți voi întoarce laude.
Tartozom, oh Isten, az én néked tett fogadásaimmal; megadom néked a hálaáldozatokat;
13 Fiindcă mi-ai salvat sufletul de la moarte, nu vei salva de la cădere picioarele mele ca să umblu înaintea lui Dumnezeu în lumina celor vii?
Mert megszabadítottad lelkemet a haláltól, bizony az én lábaimat az eleséstől; hogy járjak Isten előtt az életnek világosságában.