Psalmii 55
1 Mai marelui muzician pe instrumente cu coarde, „Maschil”, un psalm al lui David. Deschide urechea la rugăciunea mea, Dumnezeule; și nu te ascunde de cererea mea.
In finem, in carminibus. Intellectus David. [Exaudi, Deus, orationem meam, et ne despexeris deprecationem meam:
2 Dă-mi atenție și ascultă-mă; jelesc în plângerea mea și fac zgomot,
intende mihi, et exaudi me. Contristatus sum in exercitatione mea, et conturbatus sum
3 Din cauza vocii dușmanului, din cauza oprimării celui stricat, căci ei aruncă nelegiuire peste mine și cu furie mă urăsc.
a voce inimici, et a tribulatione peccatoris. Quoniam declinaverunt in me iniquitates, et in ira molesti erant mihi.
4 Inima mea este adânc îndurerată în mine și terorile morții au căzut peste mine.
Cor meum conturbatum est in me, et formido mortis cecidit super me.
5 Groază și cutremur au venit peste mine și oroare m-a copleșit.
Timor et tremor venerunt super me, et contexerunt me tenebræ.
6 Și am spus: O, de aș avea aripi ca un porumbel! Fiindcă aș zbura și aș găsi odihnă.
Et dixi: Quis dabit mihi pennas sicut columbæ, et volabo, et requiescam?
7 Iată, aș fugi departe și aș rămâne în pustie. (Selah)
Ecce elongavi fugiens, et mansi in solitudine.
8 Mi-aș grăbi scăparea de vijelia violentă și de furtună.
Exspectabam eum qui salvum me fecit a pusillanimitate spiritus, et tempestate.
9 Nimicește, Doamne, și împarte limbile lor, căci am văzut violență și ceartă în cetate.
Præcipita, Domine; divide linguas eorum: quoniam vidi iniquitatem et contradictionem in civitate.
10 Zi și noapte umblă în jurul acesteia pe zidurile ei, de asemenea ticăloșie și întristare sunt în mijlocul ei.
Die ac nocte circumdabit eam super muros ejus iniquitas; et labor in medio ejus,
11 Stricăciune este în mijlocul ei, viclenia și înșelăciunea nu se depărtează de străzile ei.
et injustitia: et non defecit de plateis ejus usura et dolus.
12 Pentru că nu un dușman m-a ocărât, lucru ce l-aș fi îndurat; nici nu s-a preamărit împotriva mea cel ce m-a urât, căci m-aș fi ascuns de el,
Quoniam si inimicus meus maledixisset mihi, sustinuissem utique. Et si is qui oderat me super me magna locutus fuisset, abscondissem me forsitan ab eo.
13 Ci ai fost tu, un om, egalul meu, călăuza mea și cunoscutul meu.
Tu vero homo unanimis, dux meus, et notus meus:
14 Noi am ținut sfaturi dulci împreună și am umblat la casa lui Dumnezeu împreună.
qui simul mecum dulces capiebas cibos; in domo Dei ambulavimus cum consensu.
15 Să îi apuce moartea și să coboare de vii în iad, căci stricăciune este în locuințele lor și în mijlocul lor. (Sheol h7585)
Veniat mors super illos, et descendant in infernum viventes: quoniam nequitiæ in habitaculis eorum, in medio eorum. (Sheol h7585)
16 Cât despre mine, voi chema pe Dumnezeu; și DOMNUL mă va salva.
Ego autem ad Deum clamavi, et Dominus salvabit me.
17 Seara și dimineața și la amiază, mă voi ruga și voi striga, iar el îmi va asculta vocea.
Vespere, et mane, et meridie, narrabo, et annuntiabo; et exaudiet vocem meam.
18 El mi-a eliberat cu pace sufletul din bătălia care a fost împotriva mea, căci au fost mulți cu mine.
Redimet in pace animam meam ab his qui appropinquant mihi: quoniam inter multos erant mecum.
19 Dumnezeu va asculta și îi va chinui, el, care dăinuiește din vechime. (Selah) Pentru că nu sunt schimbări în ei, nu se tem de Dumnezeu.
Exaudiet Deus, et humiliabit illos, qui est ante sæcula. Non enim est illis commutatio, et non timuerunt Deum.
20 Și-a întins mâinile împotriva celor care sunt în pace cu el, și-a rupt legământul.
Extendit manum suam in retribuendo; contaminaverunt testamentum ejus:
21 Cuvintele gurii lui au fost mai alunecoase ca untul, dar război era în inima lui, cuvintele lui au fost mai moi ca untdelemnul, totuși ele erau săbii scoase.
divisi sunt ab ira vultus ejus, et appropinquavit cor illius. Molliti sunt sermones ejus super oleum; et ipsi sunt jacula.
22 Aruncă-ți sarcina asupra DOMNULUI și el te va susține, nu va lăsa niciodată ca cel drept să fie clătinat.
Jacta super Dominum curam tuam, et ipse te enutriet; non dabit in æternum fluctuationem justo.
23 Dar tu, Dumnezeule, îi vei coborî în groapa nimicirii, oamenii sângeroși și înșelători nu vor trăi nici jumătate din zilele lor; dar eu mă voi încrede în tine.
Tu vero, Deus, deduces eos in puteum interitus. Viri sanguinum et dolosi non dimidiabunt dies suos; ego autem sperabo in te, Domine.]
