Psalmii 52

1 Mai marelui muzician, „Maschil,” Un psalm al lui David, când Doeg edomitul a venit și a anunțat pe Saul și i-a spus: David a venit la casa lui Ahimelec. De ce te fălești în ticăloșie, viteazule? Bunătatea lui Dumnezeu dăinuiește continuu.

Dem Sangmeister. Eine Betrachtung Davids.

2 Limba ta plănuiește ticăloșii ca un brici ascuțit, lucrând înșelător.

Als der Edomiter Doeg kam und Saul meldete: "David hat sich ins Haus Ahimelechs begeben."

3 Iubești răul mai mult decât binele și minciuna mai mult decât vorbirea dreptății. (Selah)

Was rühmst du dich der Bosheit, du Held?! / Gottes Gnade währt für und für.

4 Iubești toate cuvintele devoratoare, tu, limbă înșelătoare.

Verderben sinnt seine Zunge / Gleich scharfem Messer, du Unheilstifter!

5 Dumnezeu te va nimici în același fel pentru totdeauna, te va duce departe și te va smulge din locuința ta și te va dezrădăcina din țara celor vii. (Selah)

Böses liebst du mehr als Gutes, / Lüge redest du lieber als Wahrheit. (Sela)

6 Cei drepți de asemenea vor vedea și se vor teme și vor râde de el,

Du liebst nur verderbliche Reden, / Du Zunge voll Trug!

7 Iată, acesta este bărbatul care nu a făcut din Dumnezeu puterea lui, ci s-a încrezut în abundența bogățiilor sale și s-a întărit în stricăciunea sa.

So wird denn auch Gott dich zertrümmern auf immer, / Er wird dich ergreifen, wegreißen aus deinem Gezelt, / Aus der Lebenden Land dich entwurzeln. (Sela)

8 Dar eu sunt ca un măslin verde în casa lui Dumnezeu; mă încred în mila lui Dumnezeu pentru totdeauna și întotdeauna.

Die Gerechten werden das schauen und schauern, / Sie werden sein lachen und sprechen:

9 Te voi lăuda pentru totdeauna, pentru că ai făcut aceasta, și voi aștepta numele tău, pentru că este bun înaintea sfinților tăi.

"Seht doch den Mann! Er wählte sich nicht Elohim zum Schutz; / Auf des Reichtums Fülle verließ er sich, / Dünkte sich sicher in seinem Frevel." Ich aber bin wie ein grünender Ölbaum (gepflanzt) in Elohims Haus. / Ich traue der Gnade Elohims auf immer und ewig. Preisen will ich dich immerdar, weil du es vollbracht. / Harren will ich auf deinen Namen, / Denn er ist köstlich vor deinen Frommen.