< Psalmii 50 >
1 Un psalm al lui Asaf. Dumnezeul cel puternic, DOMNUL, a vorbit și a chemat pământul de la răsăritul soarelui până la apusul lui.
El Dios de dioses, Jehová, habló; y convocó la tierra desde el nacimiento del sol hasta donde se pone.
2 Dumnezeu a strălucit din Sion, desăvârșirea frumuseții.
De Sión, perfección de hermosura, Dios resplandeció.
3 Dumnezeul nostru va veni și nu va tăcea, un foc va mistui înaintea lui și va fi o mare furtună împrejurul lui.
Vendrá nuestro Dios, y no callará: fuego consumirá de su presencia: y al rededor de él habrá grande tempestad.
4 De sus va striga către ceruri și către pământ, ca să judece pe poporul său.
Convocará a los cielos de arriba: y a la tierra para juzgar a su pueblo.
5 Strângeți pe sfinții mei la mine; cei ce au făcut un legământ cu mine prin sacrificiu.
Juntádme mis misericordiosos: los que concertaron mi concierto sobre sacrificio.
6 Și cerurile vor vesti dreptatea lui, căci Dumnezeu însuși este judecător. (Selah)
Y denunciarán los cielos su justicia; porque Dios es juez. (Selah)
7 Ascultă poporul meu și voi vorbi; ascultă Israel și voi aduce mărturie împotriva ta: Eu sunt Dumnezeu, chiar Dumnezeul tău.
Oye pueblo mío, y hablaré: Israel, y contestaré contra ti: Yo soy el Dios, el Dios tuyo.
8 Nu te voi mustra pentru sacrificiile tale, sau pentru ofrandele tale arse, ce au fost continuu înaintea mea.
No te reprenderé sobre tus sacrificios; porque tus holocaustos delante de mí están siempre.
9 Nu voi lua niciun taur din casa ta, nici țapi din staulele tale.
No tomaré de tu casa becerros: ni machos de cabrío de tus apriscos.
10 Căci fiecare animal al pădurii este al meu și vitele de pe o mie de dealuri.
Porque mía es toda bestia del monte: millares de animales en los montes.
11 Cunosc toate păsările munților; și fiarele sălbatice ale câmpului sunt ale mele.
Yo conozco a todas las aves de los montes; y las fieras del campo están conmigo.
12 Dacă aș fi flămând, nu ți-aș spune ție: fiindcă lumea și plinătatea ei este a mea.
Si tuviere hambre, no te lo diré a ti; porque mío es el mundo y su plenitud.
13 Voi mânca eu carnea taurilor, sau voi bea sângele țapilor?
¿Tengo de comer carne de gruesos toros, o, de beber sangre de machos de cabrío?
14 Oferă mulțumiri lui Dumnezeu; și împlinește-ți promisiunile față de Cel Preaînalt,
Sacrifica a Dios alabanza: y paga al Altísimo tus votos.
15 Și cheamă-mă în ziua tulburării, eu te voi elibera și tu mă vei glorifica.
Y llámame en el día de la angustia; librarte he, y honrarme has.
16 Dar celui stricat, Dumnezeu îi spune: Ce ai tu ca să faci cunoscute statutele mele, sau să iei legământul meu în gura ta?
Y al malo dijo Dios: ¿Qué tienes tú que enarrar mis leyes: y que tomes mi concierto por tu boca:
17 Văzând că urăști instruirea și arunci cuvintele mele înapoia ta.
Aborreciendo tú el castigo, y echando detrás de ti mis palabras?
18 Când ai văzut un hoț, te-ai învoit cu el și ai fost părtaș cu adulterii.
Si veías al ladrón, tu corrías con él: y con los adúlteros era tu parte.
19 Îți dai gura la rău și limba ta urzește înșelătorie.
Tu boca metías en mal: y tu lengua componía engaño.
20 Șezi și vorbești împotriva fratelui tău; defăimezi pe fiul mamei tale.
Asentábaste, hablabas contra tu hermano: contra el hijo de tu madre ponías infamia.
21 Ai făcut acestea iar eu am tăcut; te-ai gândit că am fost întru totul ca tine, dar te voi mustra și voi pune lucrurile în ordine înaintea ochilor tăi.
Estas cosas hiciste, y yo callé: ¿pensabas por eso que de cierto sería yo como tú? argüirte he, y propondré delante de tus ojos.
22 Acum luați aminte la aceasta, voi, care uitați pe Dumnezeu, ca să nu vă sfâșii și să nu fie nimeni să vă elibereze.
Entendéd ahora esto, los que os olvidáis de Dios: porque no arrebate, y no haya quien os escape.
23 Oricine oferă laudă mă glorifică; și celui ce își rânduiește purtarea îi voi arăta salvarea lui Dumnezeu.
El que sacrifica alabanza me honrará: y el que ordenare el camino, yo le enseñaré la salud de Dios.