Psalmii 44
1 Mai marelui muzician, pentru fiii lui Core, „Maschil.” Noi am auzit cu urechile noastre, Dumnezeule, părinții noștri ne-au spus ce lucrare ai făcut în zilele lor, în timpurile din vechime.
Al maestro del coro. Dei figli di Core. Maskil. Dio, con i nostri orecchi abbiamo udito, i nostri padri ci hanno raccontato l'opera che hai compiuto ai loro giorni, nei tempi antichi.
2 Cum ai alungat pe păgâni cu mâna ta și i-ai sădit; cum ai chinuit popoarele și le-ai alungat.
Tu per piantarli, con la tua mano hai sradicato le genti, per far loro posto, hai distrutto i popoli.
3 Căci nu prin sabia lor au luat țara în stăpânire, nici brațul lor nu i-a salvat, ci dreapta ta și brațul tău și lumina înfățișării tale, deoarece le-ai arătat favoare.
Poiché non con la spada conquistarono la terra, né fu il loro braccio a salvarli; ma il tuo braccio e la tua destra e la luce del tuo volto, perché tu li amavi.
4 Tu ești Împăratul meu, Dumnezeule; poruncește eliberări pentru Iacob.
Sei tu il mio re, Dio mio, che decidi vittorie per Giacobbe.
5 Prin tine vom împunge pe dușmanii noștri, prin numele tău îi vom călca în picioare pe cei ce se ridică împotriva noastră.
Per te abbiamo respinto i nostri avversari nel tuo nome abbiamo annientato i nostri aggressori.
6 Căci nu mă voi încrede în arcul meu, nici sabia mea nu mă va salva.
Infatti nel mio arco non ho confidato e non la mia spada mi ha salvato,
7 Ci tu ne-ai salvat de dușmanii noștri și i-ai făcut de rușine pe cei ce ne urau.
ma tu ci hai salvati dai nostri avversari, hai confuso i nostri nemici.
8 Cu Dumnezeu ne fălim cât este ziua de lungă și lăudăm numele tău pentru totdeauna. (Selah)
In Dio ci gloriamo ogni giorno, celebrando senza fine il tuo nome.
9 Dar tu ne-ai lepădat și ne-ai făcut de rușine și nu mergi înainte cu armatele noastre.
Ma ora ci hai respinti e coperti di vergogna, e più non esci con le nostre schiere.
10 Ne-ai făcut să dăm înapoi dinaintea dușmanului și cei ce ne urăsc pradă pentru ei.
Ci hai fatti fuggire di fronte agli avversari e i nostri nemici ci hanno spogliati.
11 Ne-ai dat ca oi pentru a fi mâncare; și ne-ai împrăștiat printre păgâni.
Ci hai consegnati come pecore da macello, ci hai dispersi in mezzo alle nazioni.
12 Vinzi poporul tău pentru nimic și nu te îmbogățești prin prețul lor.
Hai venduto il tuo popolo per niente, sul loro prezzo non hai guadagnato.
13 Ne faci de ocară pentru vecinii noștri, o batjocură și un lucru de râs pentru cei din jurul nostru.
Ci hai resi ludibrio dei nostri vicini, scherno e obbrobrio a chi ci sta intorno.
14 Ne faci o zicătoare printre păgâni, o clătinare de cap printre popoare.
Ci hai resi la favola dei popoli, su di noi le nazioni scuotono il capo.
15 Confuzia mea este tot timpul înaintea mea și rușinea feței mele m-a acoperit,
L'infamia mi sta sempre davanti e la vergogna copre il mio volto
16 Din cauza vocii celui ce ocărăște și blasfemiază, din cauza dușmanului și a răzbunătorului.
per la voce di chi insulta e bestemmia, davanti al nemico che brama vendetta.
17 Toate acestea au venit peste noi; totuși nu te-am uitat, nici nu ne-am purtat înșelător în legământul tău.
Tutto questo ci è accaduto e non ti avevamo dimenticato, non avevamo tradito la tua alleanza.
18 Inima noastră nu s-a întors înapoi, nici pașii noștri nu s-au abătut de la calea ta,
Non si era volto indietro il nostro cuore, i nostri passi non avevano lasciato il tuo sentiero;
19 Deși ne-ai zdrobit în locuința dragonilor și ne-ai acoperit cu umbra morții.
ma tu ci hai abbattuti in un luogo di sciacalli e ci hai avvolti di ombre tenebrose.
20 Dacă noi am uitat numele Dumnezeului nostru, sau am întins mâinile noastre spre un dumnezeu străin,
Se avessimo dimenticato il nome del nostro Dio e teso le mani verso un dio straniero,
21 Nu va cerceta Dumnezeu aceasta? Căci el cunoaște tainele inimii.
forse che Dio non lo avrebbe scoperto, lui che conosce i segreti del cuore?
22 Da, datorită ție suntem uciși cât este ziua de lungă; suntem socotiți ca oi pentru măcel.
Per te ogni giorno siamo messi a morte, stimati come pecore da macello.
23 Trezește-te; de ce dormi, Doamne? Ridică-te, nu ne lepăda pentru totdeauna.
Svègliati, perché dormi, Signore? Dèstati, non ci respingere per sempre.
24 De ce îți ascunzi fața și uiți nenorocirea noastră și oprimarea noastră?
Perché nascondi il tuo volto, dimentichi la nostra miseria e oppressione?
25 Căci sufletul nostru este prosternat până în țărână, pântecul nostru se lipește de pământ.
Poiché siamo prostrati nella polvere, il nostro corpo è steso a terra. Sorgi, vieni in nostro aiuto;
26 Ridică-te în ajutorul nostru și răscumpără-ne datorită îndurărilor tale.
salvaci per la tua misericordia.
