Psalmii 44
1 Mai marelui muzician, pentru fiii lui Core, „Maschil.” Noi am auzit cu urechile noastre, Dumnezeule, părinții noștri ne-au spus ce lucrare ai făcut în zilele lor, în timpurile din vechime.
Dem Vorsänger. Von den Söhnen Korahs, ein Maskil. Gott, mit unseren Ohren haben wir gehört, unsere Väter haben uns erzählt die Großtat, die du gewirkt hast in ihren Tagen, in den Tagen vor alters.
2 Cum ai alungat pe păgâni cu mâna ta și i-ai sădit; cum ai chinuit popoarele și le-ai alungat.
Du, mit deiner Hand hast du Nationen ausgetrieben, und sie hast du gepflanzt, Völkerschaften hast du verderbt, und sie hast du ausgebreitet.
3 Căci nu prin sabia lor au luat țara în stăpânire, nici brațul lor nu i-a salvat, ci dreapta ta și brațul tău și lumina înfățișării tale, deoarece le-ai arătat favoare.
Denn nicht durch ihr Schwert haben sie das Land in Besitz genommen, und nicht ihr Arm hat sie gerettet; sondern deine Rechte und dein Arm und das Licht deines Angesichts, weil du Wohlgefallen an ihnen hattest.
4 Tu ești Împăratul meu, Dumnezeule; poruncește eliberări pentru Iacob.
Du selbst bist mein König, o Gott; gebiete die Rettungen Jakobs!
5 Prin tine vom împunge pe dușmanii noștri, prin numele tău îi vom călca în picioare pe cei ce se ridică împotriva noastră.
Durch dich werden wir niederstoßen unsere Bedränger; durch deinen Namen werden wir zertreten, die wider uns aufstehen.
6 Căci nu mă voi încrede în arcul meu, nici sabia mea nu mă va salva.
Denn nicht auf meinen Bogen vertraue ich, und nicht wird mein Schwert mich retten.
7 Ci tu ne-ai salvat de dușmanii noștri și i-ai făcut de rușine pe cei ce ne urau.
Denn du rettest uns von unseren Bedrängern, und unsere Hasser machst du beschämt.
8 Cu Dumnezeu ne fălim cât este ziua de lungă și lăudăm numele tău pentru totdeauna. (Selah)
In Gott rühmen wir uns den ganzen Tag, und deinen Namen werden wir preisen ewiglich. (Sela)
9 Dar tu ne-ai lepădat și ne-ai făcut de rușine și nu mergi înainte cu armatele noastre.
Doch du hast uns verworfen und zu Schanden gemacht, und zogest nicht aus mit unseren Heeren.
10 Ne-ai făcut să dăm înapoi dinaintea dușmanului și cei ce ne urăsc pradă pentru ei.
Du ließest uns zurückweichen vor dem Bedränger, und unsere Hasser haben für sich geraubt.
11 Ne-ai dat ca oi pentru a fi mâncare; și ne-ai împrăștiat printre păgâni.
Du gabst uns hin wie Schlachtschafe, und unter die Nationen hast du uns zerstreut.
12 Vinzi poporul tău pentru nimic și nu te îmbogățești prin prețul lor.
Du verkauftest dein Volk um ein Geringes und hast nicht hochgestellt ihren Preis.
13 Ne faci de ocară pentru vecinii noștri, o batjocură și un lucru de râs pentru cei din jurul nostru.
Du machtest uns zum Hohne unseren Nachbarn, zum Spott und Schimpf denen, die uns umgeben.
14 Ne faci o zicătoare printre păgâni, o clătinare de cap printre popoare.
Du machtest uns zum Sprichwort unter den Nationen, zum Kopfschütteln unter den Völkerschaften.
15 Confuzia mea este tot timpul înaintea mea și rușinea feței mele m-a acoperit,
Den ganzen Tag ist vor mir meine Schande, und die Scham meines Angesichts hat mich bedeckt,
16 Din cauza vocii celui ce ocărăște și blasfemiază, din cauza dușmanului și a răzbunătorului.
wegen der Stimme des Schmähers und Lästerers, wegen des Feindes und des Rachgierigen.
17 Toate acestea au venit peste noi; totuși nu te-am uitat, nici nu ne-am purtat înșelător în legământul tău.
Dieses alles ist über uns gekommen, und wir haben deiner nicht vergessen, noch betrüglich gehandelt wider deinen Bund.
18 Inima noastră nu s-a întors înapoi, nici pașii noștri nu s-au abătut de la calea ta,
Nicht ist unser Herz zurückgewichen, noch sind unsere Schritte abgebogen von deinem Pfade;
19 Deși ne-ai zdrobit în locuința dragonilor și ne-ai acoperit cu umbra morții.
obgleich du uns zermalmt hast am Orte der Schakale, und uns bedeckt mit dem Schatten des Todes.
20 Dacă noi am uitat numele Dumnezeului nostru, sau am întins mâinile noastre spre un dumnezeu străin,
Wenn wir vergessen hätten den Namen unseres Gottes und unsere Hände ausgestreckt zu einem fremden Gott,
21 Nu va cerceta Dumnezeu aceasta? Căci el cunoaște tainele inimii.
würde Gott das nicht erforschen? Denn er kennt die Geheimnisse des Herzens.
22 Da, datorită ție suntem uciși cât este ziua de lungă; suntem socotiți ca oi pentru măcel.
Doch um deinetwillen werden wir getötet den ganzen Tag, wie Schlachtschafe sind wir geachtet.
23 Trezește-te; de ce dormi, Doamne? Ridică-te, nu ne lepăda pentru totdeauna.
Erwache! Warum schläfst du, Herr? Wache auf! Verwirf uns nicht auf ewig!
24 De ce îți ascunzi fața și uiți nenorocirea noastră și oprimarea noastră?
Warum verbirgst du dein Angesicht, vergissest unser Elend und unsere Bedrückung?
25 Căci sufletul nostru este prosternat până în țărână, pântecul nostru se lipește de pământ.
Denn unsere Seele ist in den Staub gebeugt, unser Bauch klebt an der Erde.
26 Ridică-te în ajutorul nostru și răscumpără-ne datorită îndurărilor tale.
Stehe auf, uns zur Hilfe, und erlöse uns um deiner Güte willen!
