Psalmii 44
1 Mai marelui muzician, pentru fiii lui Core, „Maschil.” Noi am auzit cu urechile noastre, Dumnezeule, părinții noștri ne-au spus ce lucrare ai făcut în zilele lor, în timpurile din vechime.
“For the leader of the music. A psalm of the sons of Korah.” O God! we have heard with our ears, Our fathers have told us, What deeds thou didst in their days, In the days of old.
2 Cum ai alungat pe păgâni cu mâna ta și i-ai sădit; cum ai chinuit popoarele și le-ai alungat.
With thine own hand didst thou drive out the nations, And plant our fathers; Thou didst destroy the nations, And cause our fathers to flourish.
3 Căci nu prin sabia lor au luat țara în stăpânire, nici brațul lor nu i-a salvat, ci dreapta ta și brațul tău și lumina înfățișării tale, deoarece le-ai arătat favoare.
For not by their own swords did they gain possession of the land, Nor did their own arms give them victory; But thy right hand, and thine arm, and the light of thy countenance; For thou didst favor them!
4 Tu ești Împăratul meu, Dumnezeule; poruncește eliberări pentru Iacob.
Thou art my king, O God! O send deliverance to Jacob!
5 Prin tine vom împunge pe dușmanii noștri, prin numele tău îi vom călca în picioare pe cei ce se ridică împotriva noastră.
Through thee we may cast down our enemies; Through thy name we may trample upon our adversaries!
6 Căci nu mă voi încrede în arcul meu, nici sabia mea nu mă va salva.
I trust not in my bow, Nor can my sword save me.
7 Ci tu ne-ai salvat de dușmanii noștri și i-ai făcut de rușine pe cei ce ne urau.
But it is thou only who savest us from our enemies, And puttest to shame those who hate us!
8 Cu Dumnezeu ne fălim cât este ziua de lungă și lăudăm numele tău pentru totdeauna. (Selah)
In God will we glory continually; Yea, we will praise thy name for ever! (Pause)
9 Dar tu ne-ai lepădat și ne-ai făcut de rușine și nu mergi înainte cu armatele noastre.
Yet now thou hast cast us off, and put us to shame; Thou goest not forth with our armies.
10 Ne-ai făcut să dăm înapoi dinaintea dușmanului și cei ce ne urăsc pradă pentru ei.
Thou makest us turn back from the enemy, And they who hate us make our goods their prey.
11 Ne-ai dat ca oi pentru a fi mâncare; și ne-ai împrăștiat printre păgâni.
Thou makest us like sheep destined for food, And scatterest us among the nations.
12 Vinzi poporul tău pentru nimic și nu te îmbogățești prin prețul lor.
Thou sellest thy people for nought, And increasest not thy wealth by their price.
13 Ne faci de ocară pentru vecinii noștri, o batjocură și un lucru de râs pentru cei din jurul nostru.
Thou makest us a reproach to our neighbors, A scorn and a derision to those who are around us.
14 Ne faci o zicătoare printre păgâni, o clătinare de cap printre popoare.
Thou makest us a byword among the nations, And causest the people to shake their heads at us.
15 Confuzia mea este tot timpul înaintea mea și rușinea feței mele m-a acoperit,
My ignominy is continually before me, And shame covereth my face,
16 Din cauza vocii celui ce ocărăște și blasfemiază, din cauza dușmanului și a răzbunătorului.
On account of the voice of the scoffer and the reviler, And on account of the enemy and the avenger.
17 Toate acestea au venit peste noi; totuși nu te-am uitat, nici nu ne-am purtat înșelător în legământul tău.
All this hath come upon us; Yet have we not forgotten thee, Nor have we been false to thy covenant.
18 Inima noastră nu s-a întors înapoi, nici pașii noștri nu s-au abătut de la calea ta,
Our hearts, have not wandered from thee, Nor have our feet gone out of thy path;
19 Deși ne-ai zdrobit în locuința dragonilor și ne-ai acoperit cu umbra morții.
Though thou hast crushed us in a land of jackals, And covered us with thick darkness.
20 Dacă noi am uitat numele Dumnezeului nostru, sau am întins mâinile noastre spre un dumnezeu străin,
If we had forgotten the name of our God, Or stretched forth our hands to a strange God,
21 Nu va cerceta Dumnezeu aceasta? Căci el cunoaște tainele inimii.
Surely God would search it out; For he knoweth the secrets of the heart.
22 Da, datorită ție suntem uciși cât este ziua de lungă; suntem socotiți ca oi pentru măcel.
But for thy sake we are killed all the day; We are counted as sheep for the slaughter.
23 Trezește-te; de ce dormi, Doamne? Ridică-te, nu ne lepăda pentru totdeauna.
Awake! why sleepest thou, O Lord? Arise! cast us not off for ever!
24 De ce îți ascunzi fața și uiți nenorocirea noastră și oprimarea noastră?
Wherefore dost thou hide thy face, And forget our affliction and oppression?
25 Căci sufletul nostru este prosternat până în țărână, pântecul nostru se lipește de pământ.
Our soul is bowed down to the dust; Our body cleaveth to the earth.
26 Ridică-te în ajutorul nostru și răscumpără-ne datorită îndurărilor tale.
Arise, O thou, our strength! And deliver us, for thy mercy's sake!
