Psalmii 39

1 Mai marelui muzician, lui Iedutun, un psalm al lui David. Am spus: Voi lua seama la căile mele, ca să nu păcătuiesc cu limba mea, îmi voi ține gura cu un frâu, cât timp cel stricat este înaintea mea.

En Psalm Davids, till att föresjunga för Jeduthun. Jag hafver satt mig före, jag vill taga mig vara, att jag icke syndar med mine tungo; jag vill hålla min mun tillbaka såsom med bett; efter jag så måste se den ogudaktiga för mig.

2 Am fost mut în tăcere, am tăcut referitor la bine; și durerea mea a fost stârnită.

Jag är tystnad och stilla vorden, och tiger om glädjena; och måste fräta mina sorg i mig.

3 Îmi era inima fierbinte în mine; focul ardea în timp ce meditam, atunci am vorbit cu limba mea,

Mitt hjerta är brinnande i mig, och när jag tänker deruppå, varder jag upptänd; jag talar med mine tungo.

4 DOAMNE, fă-mă să cunosc sfârșitul meu și măsura zilelor mele, care este aceasta; ca să știu cât de trecător sunt.

Men, Herre, lär mig dock, att det måste få en ända med mig, och mitt lif ett mål hafva, och jag hädan måste.

5 Iată, mi-ai făcut zilele cât un lat de palmă; și vârsta mea este ca nimic înaintea ta; cu adevărat fiecare om, în starea lui cea mai bună, este întru totul deșertăciune. (Selah)

Si, mine dagar äro en tvärhand för dig, och mitt lif är såsom intet för dig. Huru platt intet äro alla menniskor, de dock så säkre lefva. (Sela)

6 Cu siguranță fiecare umblă într-un spectacol deșert, cu siguranță ei sunt neliniștiți în zadar; el îngrămădește bogății și nu știe cine le va strânge.

De gå bort såsom en skugge, och göra sig mycken onyttig oro; de samka tillhopa, och veta icke ho det få skall.

7 Și acum, Doamne, ce să aștept? Speranța mea este în tine.

Nu, Herre, vid hvad skall jag trösta mig? Uppå dig hoppas jag.

8 Eliberează-mă de toate fărădelegile mele, nu mă face ocara prostului.

Fräls mig ifrån alla mina synder, och låt mig icke dem galnom till spott varda.

9 Am fost mut, nu mi-am deschis gura, deoarece tu ai făcut aceasta.

Jag vill tiga, och icke upplåta min mun; du skall väl görat.

10 Îndepărtează lovitura ta de mine, sunt mistuit de lovitura mâinii tale.

Vänd dina plågo ifrå mig; ty jag är försmäktad för dine hands straff.

11 Când cu mustrări tu corectezi pe om pentru nelegiuire, faci ca frumusețea lui să se mistuie ca o molie; cu adevărat fiecare om este deșertăciune. (Selah)

När du en tuktar för syndenes skull, så varder hans fägring förtärd såsom af mal. Ack! huru platt intet äro dock alla menniskor. (Sela)

12 Ascultă rugăciunea mea, DOAMNE, și deschide urechea la strigătul meu; nu tăcea la lacrimile mele, pentru că eu sunt străin și un locuitor temporar înaintea ta, precum au fost toți părinții mei.

Hör mina bön, Herre, och förnim mitt ropande, och tig icke öfver mina tårar; ty jag är en främling för dig, och en gäst såsom alle mine fäder.

13 Cruță-mă, ca să îmi regăsesc puterea, înainte de a mă duce de aici și a nu mai fi.

Håll upp af mig, att jag vederqvicker mig, förr än jag bortfar, och är icke mer här.