< Psalmii 38 >
1 Un psalm al lui David, să aducă în amintire. DOAMNE, nu mă mustra în furia ta, nici nu mă pedepsi în nemulțumirea ta încinsă.
[Ein Psalm von David zum Gedächtnis.] Jehova, strafe mich nicht in deinem Zorn, noch züchtige mich in deinem Grimm!
2 Fiindcă săgețile tale se înfig adânc în mine și mâna ta mă apasă tare.
Denn deine Pfeile sind in mich eingedrungen, und deine Hand hat sich auf mich herabgesenkt.
3 Nu este sănătate în carnea mea din cauza mâniei tale; nici nu este odihnă în oasele mele din cauza păcatului meu.
Nichts Heiles ist an meinem Fleische wegen deines Zürnens, kein Frieden [O. nichts Unversehrtes] in meinen Gebeinen wegen meiner Sünde.
4 Fiindcă nelegiuirile mele au ajuns până peste capul meu, ca o povară mare, ele sunt prea grele pentru mine.
Denn meine Ungerechtigkeiten sind über mein Haupt gegangen, wie eine schwere Last sind sie zu schwer für mich.
5 Rănile mele put și sunt putrede din cauza nechibzuinței mele.
Es stinken, es eitern meine Wunden wegen meiner Torheit.
6 Sunt tulburat; sunt foarte încovoiat; umblu jelind toată ziua.
Ich bin gekrümmt, über die Maßen gebeugt; den ganzen Tag gehe ich trauernd einher.
7 Căci șalele mele sunt pline cu o boală scârboasă și nu este sănătate în carnea mea.
Denn voll Brand sind meine Lenden, und nichts Heiles ist an meinem Fleische.
8 Sunt slab și foarte zdrobit, am răcnit din cauza neliniștii inimii mele.
Ich bin ermattet und über die Maßen zerschlagen, ich heule vor Gestöhn meines Herzens.
9 Doamne, toată dorința mea este înaintea ta; și geamătul meu nu este ascuns de tine.
Herr, vor dir ist all mein Begehr, und mein Seufzen ist nicht vor dir verborgen.
10 Inima mea palpită, puterea mea mă părăsește, cât despre lumina ochilor mei, s-a dus și aceasta de la mine.
Mein Herz pocht, verlassen hat mich meine Kraft; und das Licht meiner Augen, auch das ist nicht bei mir.
11 Admiratorii mei și prietenii mei se țin departe de rana mea; și rudele mele stau departe.
Meine Lieben und meine Genossen stehen fernab von meiner Plage, und meine Verwandten stehen von ferne.
12 De asemenea cei ce îmi caută viața îmi pun capcane; și cei ce urmăresc vătămarea mea vorbesc lucruri răutăcioase și cugetă înșelătorii cât este ziua de lungă.
Und die nach meinem Leben trachten, legen mir Schlingen; und die mein Unglück suchen, reden von Schadentun [O. Verderben] und sinnen auf [O. sprechen] Trug den ganzen Tag.
13 Dar eu, ca un surd, nu am auzit; și am fost ca un mut care nu își deschide gura.
Ich aber, wie ein Tauber, höre nicht, und bin wie ein Stummer, der seinen Mund nicht auftut.
14 Astfel am fost ca un om care nu aude și în a cărui gură nu sunt reproșuri.
Und ich bin wie ein Mann, der nicht hört, und in dessen Munde keine Gegenreden [O. Rechtfertigungsgründe] sind.
15 Căci în tine, DOAMNE, sper eu, vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
Denn auf dich, Jehova, harre ich; du, du wirst antworten, Herr, mein Gott.
16 Fiindcă am spus: Ascultă-mă, ca nu cumva ei să se bucure de mine, când piciorul meu alunecă, ei se preamăresc împotriva mea.
Denn ich sprach: Daß sie sich nicht über mich freuen! beim Wanken meines Fußes tun sie groß wider mich. [O. die beim Wanken meines Fußes wider mich großtun]
17 Fiindcă eu sunt gata să șchiopătez și întristarea mea este continuu înaintea mea.
Denn ich bin nahe daran zu hinken, [O. zu fallen] und mein Schmerz ist beständig vor mir.
18 Căci îmi voi vesti nelegiuirea; îmi va părea rău pentru păcatul meu.
Denn ich tue kund meine Ungerechtigkeit; ich bin bekümmert wegen meiner Sünde.
19 Dar dușmanii mei sunt plini de viață și sunt puternici și cei ce mă urăsc pe nedrept s-au înmulțit.
Meine Feinde aber leben, sind stark, [O. zahlreich] und viele sind derer, die ohne Grund mich hassen;
20 Cei ce de asemenea întorc rău pentru bine sunt potrivnicii mei; deoarece eu urmăresc binele.
Und Böses für Gutes vergeltend, feinden sie mich an, weil ich dem Guten nachjage.
21 Nu mă părăsi, DOAMNE; Dumnezeul meu, nu sta departe de mine.
Verlaß mich nicht, Jehova; mein Gott, sei nicht fern von mir!
22 Grăbește-te să mă ajuți, Doamne, salvarea mea.
Eile zu meiner Hülfe, Herr, meine Rettung!