Psalmii 38
1 Un psalm al lui David, să aducă în amintire. DOAMNE, nu mă mustra în furia ta, nici nu mă pedepsi în nemulțumirea ta încinsă.
Psaume de David. Pour souvenir. Éternel! Ne me punis pas dans ta colère, Et ne me châtie pas dans ta fureur.
2 Fiindcă săgețile tale se înfig adânc în mine și mâna ta mă apasă tare.
Car tes flèches m’ont atteint, Et ta main s’est appesantie sur moi.
3 Nu este sănătate în carnea mea din cauza mâniei tale; nici nu este odihnă în oasele mele din cauza păcatului meu.
Il n’y a rien de sain dans ma chair à cause de ta colère, Il n’y a plus de vigueur dans mes os à cause de mon péché.
4 Fiindcă nelegiuirile mele au ajuns până peste capul meu, ca o povară mare, ele sunt prea grele pentru mine.
Car mes iniquités s’élèvent au-dessus de ma tête; Comme un lourd fardeau, elles sont trop pesantes pour moi.
5 Rănile mele put și sunt putrede din cauza nechibzuinței mele.
Mes plaies sont infectes et purulentes, Par l’effet de ma folie.
6 Sunt tulburat; sunt foarte încovoiat; umblu jelind toată ziua.
Je suis courbé, abattu au dernier point; Tout le jour je marche dans la tristesse.
7 Căci șalele mele sunt pline cu o boală scârboasă și nu este sănătate în carnea mea.
Car un mal brûlant dévore mes entrailles, Et il n’y a rien de sain dans ma chair.
8 Sunt slab și foarte zdrobit, am răcnit din cauza neliniștii inimii mele.
Je suis sans force, entièrement brisé; Le trouble de mon cœur m’arrache des gémissements.
9 Doamne, toată dorința mea este înaintea ta; și geamătul meu nu este ascuns de tine.
Seigneur! Tous mes désirs sont devant toi, Et mes soupirs ne te sont point cachés.
10 Inima mea palpită, puterea mea mă părăsește, cât despre lumina ochilor mei, s-a dus și aceasta de la mine.
Mon cœur est agité, ma force m’abandonne, Et la lumière de mes yeux n’est plus même avec moi.
11 Admiratorii mei și prietenii mei se țin departe de rana mea; și rudele mele stau departe.
Mes amis et mes connaissances s’éloignent de ma plaie, Et mes proches se tiennent à l’écart.
12 De asemenea cei ce îmi caută viața îmi pun capcane; și cei ce urmăresc vătămarea mea vorbesc lucruri răutăcioase și cugetă înșelătorii cât este ziua de lungă.
Ceux qui en veulent à ma vie tendent leurs pièges; Ceux qui cherchent mon malheur disent des méchancetés, Et méditent tout le jour des tromperies.
13 Dar eu, ca un surd, nu am auzit; și am fost ca un mut care nu își deschide gura.
Et moi, je suis comme un sourd, je n’entends pas; Je suis comme un muet, qui n’ouvre pas la bouche.
14 Astfel am fost ca un om care nu aude și în a cărui gură nu sunt reproșuri.
Je suis comme un homme qui n’entend pas, Et dans la bouche duquel il n’y a point de réplique.
15 Căci în tine, DOAMNE, sper eu, vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
Éternel! C’est en toi que j’espère; Tu répondras, Seigneur, mon Dieu!
16 Fiindcă am spus: Ascultă-mă, ca nu cumva ei să se bucure de mine, când piciorul meu alunecă, ei se preamăresc împotriva mea.
Car je dis: Ne permets pas qu’ils se réjouissent à mon sujet, Qu’ils s’élèvent contre moi, si mon pied chancelle!
17 Fiindcă eu sunt gata să șchiopătez și întristarea mea este continuu înaintea mea.
Car je suis près de tomber, Et ma douleur est toujours devant moi.
18 Căci îmi voi vesti nelegiuirea; îmi va părea rău pentru păcatul meu.
Car je reconnais mon iniquité, Je suis dans la crainte à cause de mon péché.
19 Dar dușmanii mei sunt plini de viață și sunt puternici și cei ce mă urăsc pe nedrept s-au înmulțit.
Et mes ennemis sont pleins de vie, pleins de force; Ceux qui me haïssent sans cause sont nombreux.
20 Cei ce de asemenea întorc rău pentru bine sunt potrivnicii mei; deoarece eu urmăresc binele.
Ils me rendent le mal pour le bien; Ils sont mes adversaires, parce que je recherche le bien.
21 Nu mă părăsi, DOAMNE; Dumnezeul meu, nu sta departe de mine.
Ne m’abandonne pas, Éternel! Mon Dieu, ne t’éloigne pas de moi!
22 Grăbește-te să mă ajuți, Doamne, salvarea mea.
Viens en hâte à mon secours, Seigneur, mon salut!
