Psalmii 35

1 Un psalm al lui David. Pledează în cauza mea, DOAMNE, cu cei ce se ceartă cu mine, luptă-te împotriva celor ce luptă împotriva mea.

Signore, giudica chi mi accusa, combatti chi mi combatte. Di Davide.

2 Apucă scut și platoșă și ridică-te în ajutorul meu.

Afferra i tuoi scudi e sorgi in mio aiuto.

3 Scoate de asemenea lancea și închide calea înaintea celor ce mă persecută; spune sufletului meu: Eu sunt salvarea ta.

Vibra la lancia e la scure contro chi mi insegue, dimmi: «Sono io la tua salvezza».

4 Să fie încurcați și dați de rușine cei ce îmi caută sufletul; să fie întorși înapoi și încurcați cei ce plănuiesc vătămarea mea.

Siano confusi e coperti di ignominia quelli che attentano alla mia vita; retrocedano e siano umiliati quelli che tramano la mia sventura.

5 Să fie ca pleava înaintea vântului și îngerul DOMNULUI să îi urmărească.

Siano come pula al vento e l'angelo del Signore li incalzi;

6 Să le fie calea întunecoasă și alunecoasă, și îngerul DOMNULUI să îi persecute.

la loro strada sia buia e scivolosa quando li insegue l'angelo del Signore.

7 Fiindcă fără motiv și-au ascuns plasa pentru mine într-o groapă, pe care fără motiv au săpat-o pentru sufletul meu.

Poiché senza motivo mi hanno teso una rete, senza motivo mi hanno scavato una fossa.

8 Distrugere să vină peste el pe neașteptate; și plasa lui, pe care a ascuns-o, să îl prindă pe el însuși; să cadă în acea distrugere.

Li colga la bufera improvvisa, li catturi la rete che hanno tesa, siano travolti dalla tempesta.

9 Și sufletul meu se va veseli în DOMNUL, se va bucura în salvarea lui.

Io invece esulterò nel Signore per la gioia della sua salvezza.

10 Toate oasele mele vor spune: DOAMNE, cine este asemenea ție, care eliberezi pe cel sărac de cel ce este prea puternic pentru el, da, pe cel sărac și pe cel nevoiaș de cel ce îl pradă?

Tutte le mie ossa dicano: «Chi è come te, Signore, che liberi il debole dal più forte, il misero e il povero dal predatore?».

11 Martori falși s-au ridicat; mi-au pus în sarcină lucruri pe care nu le-am știut.

Sorgevano testimoni violenti, mi interrogavano su ciò che ignoravo,

12 Mi-au răsplătit cu rău pentru bine spre prădarea sufletului meu.

mi rendevano male per bene: una desolazione per la mia vita.

13 Dar cât despre mine, când au fost bolnavi, haina mea a fost pânză de sac, mi-am umilit sufletul cu postire; și rugăciunea mea s-a întors la sânul meu.

Io, quand'erano malati, vestivo di sacco, mi affliggevo col digiuno, riecheggiava nel mio petto la mia preghiera.

14 M-am purtat ca și cu prietenul sau fratele meu, m-am prosternat adânc, ca unul ce își jelește mama.

Mi angustiavo come per l'amico, per il fratello, come in lutto per la madre mi prostravo nel dolore.

15 Dar în restriștea mea ei s-au bucurat și s-au strâns împreună, da, cei josnici s-au adunat împotriva mea, iar eu nu am știut; m-au sfâșiat și nu au încetat.

Ma essi godono della mia caduta, si radunano, si radunano contro di me per colpirmi all'improvviso. Mi dilaniano senza posa,

16 Cu batjocoritori fățarnici în ospețe și-au scrâșnit din dinți asupra mea.

mi mettono alla prova, scherno su scherno, contro di me digrignano i denti.

17 Doamne, până când vei privi? Scapă-mi sufletul de nimicirile lor, pe preaiubitul meu de lei.

Fino a quando, Signore, starai a guardare? Libera la mia vita dalla loro violenza, dalle zanne dei leoni l'unico mio bene.

18 Îți voi aduce mulțumiri în adunarea cea mare, te voi lăuda printre mulți oameni.

Ti loderò nella grande assemblea, ti celebrerò in mezzo a un popolo numeroso.

19 Nu lăsa dușmanii mei să se bucure pe nedrept de mine, nici nu îi lăsa să clipească cu ochiul pe cei ce mă urăsc fără motiv.

Non esultino su di me i nemici bugiardi, non strizzi l'occhio chi mi odia senza motivo.

20 Pentru că ei nu vorbesc pace, ci plănuiesc lucruri înșelătoare împotriva celor liniștiți în țară.

Poiché essi non parlano di pace, contro gli umili della terra tramano inganni.

21 Da, și-au deschis larg gura împotriva mea și au spus: Aha, aha, ochiul nostru a văzut.

Spalancano contro di me la loro bocca; dicono con scherno: «Abbiamo visto con i nostri occhi!».

22 Ai văzut, DOAMNE, nu tăcea, Doamne, nu sta departe de mine.

Signore, tu hai visto, non tacere; Dio, da me non stare lontano.

23 Ridică-te și trezește-te pentru judecata mea, pentru cauza mea, Dumnezeul meu și Domnul meu.

Dèstati, svègliati per il mio giudizio, per la mia causa, Signore mio Dio.

24 Judecă-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, conform dreptății tale; și să nu se bucure de mine.

Giudicami secondo la tua giustizia, Signore mio Dio, e di me non abbiano a gioire.

25 Să nu spună în inimile lor: Ah, astfel ne-ar plăcea; să nu spună: L-am înghițit.

Non pensino in cuor loro: «Siamo soddisfatti!». Non dicano: «Lo abbiamo divorato».

26 Să fie rușinați și încurcați împreună cei ce se bucură la vătămarea mea, să fie îmbrăcați cu rușine și dezonoare cei ce se preamăresc împotriva mea.

Sia confuso e svergognato chi gode della mia sventura, sia coperto di vergogna e d'ignominia chi mi insulta.

27 Să se veselească și să strige de bucurie cei ce se desfată în cauza mea dreaptă; da, să spună ei continuu: DOMNUL să fie preamărit, el care are plăcere în prosperitatea servitorului său.

Esulti e gioisca chi ama il mio diritto, dica sempre: «Grande è il Signore che vuole la pace del suo servo».

28 Și limba mea va vorbi despre dreptatea ta și despre lauda ta toată ziua.

La mia lingua celebrerà la tua giustizia, canterà la tua lode per sempre.