Psalmii 34
1 Un psalm al lui David, când și-a schimbat purtarea față de Abimelec, care l-a alungat, iar el a plecat. Voi binecuvânta pe DOMNUL întotdeauna, lauda lui va fi continuu în gura mea.
Von David, als er sich vor Abimelech wahnsinnig stellte, / so daß dieser ihn von sich trieb und er wegging.
2 Sufletul meu se va făli în DOMNUL, cei umili vor asculta și se vor veseli.
Allzeit will ich Jahwe preisen, / Sein Lob sei stets in meinem Mund.
3 Preamăriți pe DOMNUL împreună cu mine, și împreună să înălțăm numele lui.
Bei Jahwe soll mein Herz sich rühmen, / Daß Dulder es hören und sich freun.
4 Am căutat pe DOMNUL și el m-a ascultat și m-a eliberat de toate temerile mele.
Groß achtet mit mir Jahwe, / Laßt uns zusammen seinen Namen erhöhn!
5 Ei au privit către el și au fost luminați, și fețele lor nu au fost făcute de rușine.
Dringend suchte ich Jahwe, er gab mir Antwort: / Aus all meinen Ängsten befreite er mich.
6 Săracul a strigat și DOMNUL l-a ascultat și l-a salvat din toate tulburările lui.
Hell leuchtet das Aug, wenn man auf ihn blickt, / Und das Antlitz wird nicht erblassen.
7 Îngerul DOMNULUI își așază tabăra de jur împrejurul celor ce se tem de el și îi eliberează.
Solch ein Dulder ist hier: der rief — / da erhörte ihn Jahwe / Und half ihm aus all seinen Nöten.
8 Gustați și vedeți că DOMNUL este bun; binecuvântat este omul care se încrede în el.
Ganz nah ist Jahwes Engel den Frommen allen / Und reißt sie aus jeder Gefahr.
9 Temeți-vă de DOMNUL, voi sfinții lui, pentru că nimic nu le lipsește celor ce se tem de el.
Tastet und seht: wie gütig ist Jahwe! / Heil dem Manne, der zu ihm flieht!
10 Leii tineri duc lipsă și le este foame, dar cei ce caută pe DOMNUL nu vor duce lipsă de niciun bine.
Jahwe fürchtet, ihr Heiligen sein! / Denn die ihn fürchten, die trifft kein Mangel.
11 Veniți, voi copii, dați-mi ascultare, vă voi învăța teama de DOMNUL.
Karg leben und hungern wohl junge Leun; / Die aber Jahwe suchen, entbehren kein Gut.
12 Cine este omul care dorește viața și iubește zile multe, ca să vadă binele?
Liebe Kinder, kommet, höret mir zu! / Jahwe zu fürchten, will ich euch lehren.
13 Păzește-ți limba de la rău, și buzele tale de la a vorbi viclenie.
Möchtest du haben langdauerndes Leben, / Zahlreiche Tage, um Glück zu schaun?
14 Pleacă de la rău și fă binele; caută pacea și urmărește-o.
Nun, dann bewahr deine Zunge vor Bösem / Und deine Lippen vor falschem Wort.
15 Ochii DOMNULUI sunt peste cei drepți și urechile lui sunt deschise la strigătul lor.
Sei fern vom Bösen und tue das Gute, / Suche Frieden und jage ihm nach!
16 Fața DOMNULUI este împotriva celor ce fac răul, pentru a stârpi amintirea lor de pe pământ.
Auf Gerechte schauen die Augen Jahwes, / Und seine Ohren hören ihr Schrein.
17 Cei drepți strigă și DOMNUL ascultă și îi eliberează din toate tulburările lor.
Pein bringt den Frevlern der Zornblick Jahwes: / Von der Erde vertilget er ihr Gedächtnis.
18 DOMNUL este aproape de cei cu o inimă frântă și salvează pe cei cu un duh căit.
Zagend schreien die Frommen, und Jahwe hört: / Aus all ihren Leiden rettet er sie.
19 Multe sunt nenorocirile celui drept, dar DOMNUL îl eliberează din toate.
Kommt Jahwe denen nicht nah, / die zerbrochenen Herzens sind? / Und allen hilft er, deren Geist zerschlagen ist.
20 El păzește toate oasele lui, niciunul din ele nu este frânt.
Reichlich muß der Gerechte leiden, / Aber aus allem befreit ihn Jahwe.
21 Răul îl va ucide pe cel stricat și cei ce urăsc pe cel drept vor fi pustiiți.
Schützend bewahrt er all seine Gebeine, / Daß ihrer nicht eins zerbrochen wird.
22 DOMNUL răscumpără sufletul servitorilor săi și niciunul dintre cei ce se încred în el nu va fi pustiit.
Töten wird den Frevler das Unheil, / Büßen müssen die Hasser des Frommen. Jahwe erlöst seiner Knechte Seele, / Und schuldlos bleiben, die zu ihm flehn.
