< Psalmii 31 >
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. În tine, DOAMNE, îmi pun încrederea; să nu fiu niciodată dat de rușine, eliberează-mă în dreptatea ta.
У Тебе се, Господе, уздам; немој ме оставити под срамотом довека, по правди својој избави ме.
2 Apleacă-ți urechea la mine; eliberează-mă repede, fii stânca mea tare și o casă întărită pentru a mă salva.
Пригни к мени ухо своје, похитај, помози ми. Буди ми камени град, тврда ограда, где бих се спасао.
3 Pentru că tu ești stânca mea și fortăreața mea; de aceea, pentru numele tău condu-mă și călăuzește-mă.
Јер си Ти камена гора моја и ограда моја, имена свог ради води ме и управљај мном.
4 Trage-mă afară din plasa pe care ei în ascuns mi-au întins-o, pentru că tu ești puterea mea.
Извади ме из мреже коју ми тајно заместише; јер си Ти крепост моја.
5 În mâna ta încredințez duhul meu, tu m-ai răscumpărat, DOAMNE Dumnezeul adevărului.
У Твоју руку предајем дух свој; избављао си ме, Господе, Боже истинити!
6 Am urât pe cei ce iau aminte la deșertăciuni mincinoase, dar mă încred în DOMNUL.
Ненавидим оне који поштују пропадљиве идоле; ја се у Господа уздам.
7 Voi fi vesel și mă voi bucura în mila ta, fiindcă ai luat aminte la tulburarea mea; mi‑ai cunoscut sufletul chiar în nenorociri.
Радоваћу се и веселити се о милости Твојој, кад погледаш на моју муку, познаш тугу душе моје,
8 Și nu m-ai închis în mâna dușmanului; mi-ai pus picioarele la loc larg.
Не даш ме у руку непријатељу, поставиш ноге моје на пространом месту.
9 Ai milă de mine, DOAMNE, fiindcă sunt în necaz; și cu mâhnire este mistuit ochiul meu, sufletul meu și pântecele meu.
Смилуј се на ме, Господе; јер ме је туга, од јада изнеможе око моје, душа моја и срце моје;
10 Căci viața mi se consumă în întristare și anii mei în suspin, puterea mea eșuează din cauza nelegiuirii mele și oasele mi s-au mistuit.
Ишчиле у жалости живот мој, и године моје у уздисању; ослаби од муке крепост моја, и кости моје сасахнуше.
11 Am fost o ocară printre toți dușmanii mei, dar mai ales printre vecinii mei, și o groază printre cunoscuții mei; cei ce mă vedeau afară fugeau de mine.
Од мноштва непријатеља својих постадох подсмех и суседима својим, и страшило знанцима својим; који ме виде на улици беже од мене.
12 Sunt uitat ca un mort, șters din amintire, sunt ca un vas spart.
Заборављен сам као мртав, нема ме у срцима; ја сам као разбијен суд.
13 Fiindcă am auzit defăimarea multora, groază era de fiecare parte, când au ținut sfat împreună împotriva mea, au plănuit să îmi ia viața.
Јер слушам грдњу од многих, од свуда страх, кад се договарају на ме, мисле ишчупати душу моју.
14 Dar m-am încrezut în tine, DOAMNE; am spus: Tu ești Dumnezeul meu.
А ја се, Господе, у Тебе уздам и велим: Ти си Бог мој.
15 În mâna ta sunt timpurile mele, eliberează-mă din mâna dușmanilor mei și de cei ce mă persecută.
У Твојој су руци дани моји; отми ме из руку непријатеља мојих, и од оних, који ме гоне.
16 Fă să strălucească fața ta peste servitorul tău, salvează-mă datorită îndurărilor tale.
Покажи светло лице своје слузи свом; спаси ме милошћу својом.
17 DOAMNE, nu mă lăsa să fiu făcut de rușine, fiindcă te-am chemat, să fie făcuți de rușine cei stricați și să tacă în mormânt. (Sheol )
Господе! Немој ме оставити под срамотом; јер Тебе призивам. Нек се посраме безбожници, нека замукну и падну у пакао. (Sheol )
18 Să fie amuțite buzele mincinoase, care vorbesc lucruri apăsătoare cu mândrie și dispreț împotriva celui drept.
Нека онеме уста лажљива, која говоре на праведника обесно, охоло и с поругом.
19 Ce mare este bunătatea ta, pe care ai păstrat-o pentru cei ce se tem de tine; pe care ai lucrat-o pentru cei ce se încred în tine înaintea fiilor oamenilor!
Како је много у Тебе добра, које чуваш за оне који Те се боје, и које дајеш онима који се у Те уздају пред синовима човечијим!
20 Îi vei ascunde de mândria omului în tăinicia prezenței tale, tu îi vei ține în ascuns într-un cort, de la cearta limbilor.
Сакриваш их под кров лица свог од буна људских; склањаш их под сен од свадљивих језика.
21 Binecuvântat fie DOMNUL, fiindcă mi-a arătat minunata lui bunătate într-o cetate tare.
Да је благословен Господ, што ми показа дивну милост као да ме уведе у тврд град!
22 Și am spus în graba mea: Sunt stârpit dinaintea ochilor tăi, totuși ai auzit vocea cererilor mele când am strigat către tine.
Ја рекох у сметњи својој: Одбачен сам од очију Твојих; али Ти чу молитвени глас мој кад Те призвах.
23 Iubiți pe DOMNUL, voi toți sfinții lui, fiindcă DOMNUL păstrează pe cei credincioși și răsplătește din plin pe înfăptuitorul mândru.
Љубите Господа сви свети Његови; Господ држи веру; и увршено враћа онима који поступају охоло.
24 Încurajați-vă și el vă va întări inima, voi toți care sperați în DOMNUL.
Будите слободни, и нека буде јако срце ваше, сви који се у Господа уздате.