< Psalmii 25 >
1 Un psalm al lui David. La tine, DOAMNE, îmi înalț sufletul.
Psalmus David, in finem. Ad te Domine levavi animam meam:
2 Dumnezeul meu, în tine mă încred: să nu fiu făcut de rușine, să nu triumfe dușmanii mei asupra mea.
Deus meus in te confido, non erubescam:
3 Da, nu lăsa pe niciunul dintre cei ce te așteaptă să fie făcut de rușine, să fie făcuți de rușine cei ce calcă legea, fără motiv.
Neque irrideant me inimici mei: etenim universi, qui sustinent te, non confundentur.
4 Arată-mi căile tale, DOAMNE; învață-mă cărările tale.
Confundantur omnes iniqua agentes supervacue. Vias tuas Domine demonstra mihi: et semitas tuas edoce me.
5 Condu-mă în adevărul tău și învață-mă, căci tu ești Dumnezeul salvării mele; pe tine te aștept toată ziua.
Dirige me in veritate tua, et doce me: quia tu es Deus salvator meus, et te sustinui tota die.
6 Amintește-ți, DOAMNE, îndurările tale blânde și bunătatea ta iubitoare, pentru că ele au fost din totdeauna.
Reminiscere miserationum tuarum Domine, et misericordiarum tuarum, quae a saeculo sunt.
7 Nu îți aminti păcatele tinereții mele, nici fărădelegile mele: amintește-ți de mine conform milei tale, datorită bunătății tale, DOAMNE.
Delicta iuventutis meae, et ignorantias meas ne memineris. Secundum misericordiam tuam memento mei tu: propter bonitatem tuam Domine.
8 Bun și integru este DOMNUL; de aceea îi va învăța pe păcătoși pe cale.
Dulcis et rectus Dominus: propter hoc legem dabit delinquentibus in via.
9 Pe cei umili îi va conduce în judecată; și pe cei umili îi va învăța calea sa.
Diriget mansuetos in iudicio: docebit mites vias suas.
10 Toate cărările DOMNULUI sunt milă și adevăr pentru cei ce țin legământul său și mărturiile sale.
Universae viae Domini, misericordia et veritas, requirentibus testamentum eius et testimonia eius.
11 Datorită numelui tău, DOAMNE, iartă nelegiuirea mea, fiindcă ea este mare.
Propter nomen tuum Domine propitiaberis peccato meo: multum est enim.
12 Cine este omul care se teme de DOMNUL? Pe el îl va învăța calea pe care să o aleagă.
Quis est homo qui timet Dominum? legem statuit ei in via, quam elegit.
13 Sufletul lui va locui în tihnă; și sămânța lui va moșteni pământul.
Anima eius in bonis demorabitur: et semen eius hereditabit terram.
14 Taina DOMNULUI este cu cei ce se tem de el; și le va arăta legământul său.
Firmamentum est Dominus timentibus eum: et testamentum ipsius ut manifestetur illis.
15 Ochii mei sunt întotdeauna către DOMNUL, fiindcă îmi va smulge picioarele din ochiurile plasei.
Oculi mei semper ad Dominum: quoniam ipse evellet de laqueo pedes meos.
16 Întoarce-te spre mine și ai milă de mine, fiindcă sunt pustiit și nenorocit.
Respice in me, et miserere mei: quia unicus et pauper sum ego.
17 Tulburările inimii mele sunt mărite; scoate-mă din strâmtorările mele.
Tribulationes cordis mei multiplicatae sunt: de necessitatibus meis erue me.
18 Privește la nenorocirea mea și la durerea mea și iartă toate păcatele mele.
Vide humilitatem meam, et laborem meum: et dimitte universa delicta mea.
19 Privește la dușmanii mei, fiindcă sunt mulți și mă urăsc cu ură crudă.
Respice inimicos meos quoniam multiplicati sunt, et odio iniquo oderunt me.
20 Păstrează-mi sufletul și eliberează-mă, să nu fiu făcut de rușine, fiindcă în tine mă încred.
Custodi animam meam, et erue me: non erubescam, quoniam speravi in te.
21 Fie ca integritatea și cinstea să mă păstreze, pentru că eu te aștept.
Innocentes et recti adhaeserunt mihi: quia sustinui te.
22 Răscumpără pe Israel, Dumnezeule, din toate tulburările lui.
Libera Deus Israel ex omnibus tribulationibus suis.