Psalmii 22

1 Mai marelui muzician, „Căprioara Dimineții,” un psalm al lui David. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? De ce ești așa departe de a mă ajuta și de cuvintele răcnetului meu?

¡ʼEL mío, ʼEL mío! ¿Por qué me desamparaste? ¿Por qué estás lejos de mi salvación y de las palabras de mi clamor?

2 Dumnezeul meu! Strig ziua, dar nu asculți; și noaptea, și nu tac.

ʼElohim mío, clamo de día, y no respondes, Y de noche, y no hay descanso para mí.

3 Dar tu ești sfânt, tu, care locuiești în laudele lui Israel.

Pero Tú eres santo, ¡Tú, que moras entre las alabanzas de Israel!

4 Părinții noștri s-au încrezut în tine; s-au încrezut și i-ai scăpat.

En Ti confiaron nuestros antepasados. Confiaron, y Tú los libraste.

5 Au strigat către tine și au fost eliberați, s-au încrezut în tine și nu au fost făcuți de rușine.

Clamaron a Ti, y fueron librados. Confiaron en Ti, y no fueron avergonzados.

6 Dar eu sunt vierme și nu om; de ocara oamenilor și disprețuit de popor.

Pero yo soy gusano y no hombre, Oprobio de los hombres y despreciado por el pueblo.

7 Toți cei ce mă văd râd de mine în batjocură, își țuguie buza, clatină din cap, spunând:

Todos los que me ven me escarnecen. Hacen una mueca con los labios. Menean la cabeza y dicen:

8 S-a încrezut în DOMNUL că îl va scăpa; să îl scape, văzând că a găsit plăcere în el.

Se encomendó a Yavé. Líbrelo Él. Que Él lo rescate, Puesto que se complacía en Él.

9 Dar tu ești cel ce m-ai scos din pântece, m-ai făcut să sper când eram pe sânii mamei mele.

Pero Tú eres el que me sacó del vientre. Me diste confianza aun cuando estaba a los pechos de mi madre.

10 Din pântece am fost aruncat asupra ta, tu ești Dumnezeul meu din pântecele mamei mele.

A Ti fui entregado desde la matriz, Desde el vientre de mi madre Tú eres mi ʼEL.

11 Nu sta departe de mine, fiindcă tulburarea este aproape, pentru că nu este nimeni să ajute.

No te alejes de Mí, porque la angustia está cerca, Porque no hay quien ayude.

12 Mulți tauri m-au încercuit; tauri puternici din Basan m-au înconjurat.

Me rodearon muchos toros. Fuertes toros de Basán me rodearon.

13 Și-au deschis gura împotriva mea, ca un leu care sfâșie și răcnește.

Abren su boca contra mí Como león voraz y rugiente.

14 Sunt turnat ca apa și toate oasele mele sunt scrântite, inima mea este ca ceara, este topită în mijlocul adâncurilor mele.

Soy derramado como aguas Y todos mis huesos se descoyuntan. Mi corazón se volvió como cera. Se derritió entre mis órganos.

15 Puterea mea este uscată ca un ciob și limba mi se lipește de fălcile mele și m-ai adus în țărâna morții.

Mi vigor está seco como tiesto Y mi lengua se pega a mis mandíbulas. ¡Me pones en el polvo de la muerte!

16 Căci câini m-au încercuit; adunarea celor stricați m-a încercuit, mi-au străpuns mâinile și picioarele.

Perros me rodearon. Me cercó cuadrilla de perversos. Horadaron mis manos y mis pies.

17 Pot număra toate oasele mele, ei mă privesc și se holbează la mine.

Puedo contar todos mis huesos. Ellos me miran y me observan.

18 Își împart hainele mele între ei și aruncă sorți pe cămașa mea.

Reparten entre sí mis ropas, Y sobre mi túnica echan suertes.

19 Dar nu te depărta de mine DOAMNE, puterea mea, grăbește-te să mă ajuți.

Pero Tú, oh Yavé, ¡no te alejes! Fortaleza mía, ¡Apresúrate a socorrerme!

20 Scapă-mi sufletul de sabie, pe preaiubitul meu din puterea câinelui.

¡Libra de la espada el alma mía, Del poder del perro mi vida!

21 Salvează-mă din gura leului, fiindcă m-ai auzit din coarnele unicornilor.

¡Sálvame de la boca del león Y de los cuernos de los toros salvajes! ¡Me has respondido!

22 Voi vesti numele tău fraților mei, te voi lăuda în mijlocul adunării.

Anunciaré tu Nombre a mis hermanos. En medio de la congregación te alabaré.

23 Lăudați-l, voi care vă temeți de DOMNUL; glorificați-l, voi toată sămânța lui Iacob și temeți-vă de el, voi toată sămânța lui Israel.

Los que temen a Yavé, alábenlo. Glorifíquenlo, toda la descendencia de Jacob, Y témanle, toda la descendencia de Israel,

24 Fiindcă el nu a disprețuit, nici nu a detestat nenorocirea celui nenorocit, nici nu și-a ascuns fața de el, ci când a strigat către el, a ascultat.

Porque no menospreció ni aborreció el dolor del afligido, Ni de él ocultó su rostro, Sino cuando clamó a Él, Lo escuchó.

25 În marea adunare lauda mea va fi despre tine, voi împlini promisiunile mele în fața celor ce se tem de el.

De Ti viene mi alabanza en la gran congregación. Cumpliré mis votos delante de los que te temen.

26 Cei blânzi vor mânca și se vor sătura; vor lăuda pe DOMNUL cei ce îl caută; inima ta va trăi pentru totdeauna.

¡Los pobres comerán y serán saciados! ¡Alabarán a Yavé los que lo buscan! ¡Que su corazón viva para siempre!

27 Toate marginile lumii își vor aminti și se vor întoarce către DOMNUL și toate familiile națiunilor se vor închina înaintea ta.

Se acordarán y volverán a Yavé de todos los confines de la tierra, Y todas las familias de las naciones se postrarán delante de Ti.

28 Pentru că împărăția este a DOMNULUI și el este guvernatorul peste națiuni.

Porque de Yavé es el reino, Y Él gobierna las naciones.

29 Toți cei grași pe pământ vor mânca și se vor închina, toți cei ce coboară în țărână se vor pleca înaintea lui și nimeni nu își poate ține în viață sufletul.

Comerán y se postrarán Todos los poderosos de la tierra, Los que bajan al polvo se postrarán ante Él, Los que no pueden conservar viva su alma.

30 O sămânță îi va servi, îi va fi socotită Domnului ca generație.

Una futura generación le servirá. Esto se dirá de ʼAdonay hasta la próxima generación.

31 Ei vor veni și vor vesti dreptatea lui unui popor ce se va naște, că el a făcut aceasta.

Acudirán y declararán su justicia, Anunciarán a pueblo que nacerá que Él hizo esto.