Psalmii 22

1 Mai marelui muzician, „Căprioara Dimineții,” un psalm al lui David. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? De ce ești așa departe de a mă ajuta și de cuvintele răcnetului meu?

Meu Deus, meu Deus, porque me desamparaste? porque te alongas do meu auxilio e das palavras do meu bramido?

2 Dumnezeul meu! Strig ziua, dar nu asculți; și noaptea, și nu tac.

Meu Deus, eu clamo de dia, e tu não me ouves; de noite, e não tenho socego.

3 Dar tu ești sfânt, tu, care locuiești în laudele lui Israel.

Porém tu és Sancto, o que habitas entre os louvores d'Israel.

4 Părinții noștri s-au încrezut în tine; s-au încrezut și i-ai scăpat.

Em ti confiaram nossos paes; confiaram, e tu os livraste.

5 Au strigat către tine și au fost eliberați, s-au încrezut în tine și nu au fost făcuți de rușine.

A ti clamaram e escaparam; em ti confiaram, e não foram confundidos.

6 Dar eu sunt vierme și nu om; de ocara oamenilor și disprețuit de popor.

Mas eu sou verme, e não homem, opprobrio dos homens e desprezado do povo.

7 Toți cei ce mă văd râd de mine în batjocură, își țuguie buza, clatină din cap, spunând:

Todos os que vêem zombam de mim, arreganham os beiços e meneiam a cabeça, dizendo:

8 S-a încrezut în DOMNUL că îl va scăpa; să îl scape, văzând că a găsit plăcere în el.

Confiou no Senhor, que o livre; livre-o, pois n'elle tem prazer.

9 Dar tu ești cel ce m-ai scos din pântece, m-ai făcut să sper când eram pe sânii mamei mele.

Mas tu és o que me tiraste do ventre: fizeste-me esperar, estando aos peitos de minha mãe.

10 Din pântece am fost aruncat asupra ta, tu ești Dumnezeul meu din pântecele mamei mele.

Sobre ti fui lançado desde a madre; tu és o meu Deus desde o ventre de minha mãe.

11 Nu sta departe de mine, fiindcă tulburarea este aproape, pentru că nu este nimeni să ajute.

Não te alongues de mim, pois a angustia está perto, e não ha quem ajude.

12 Mulți tauri m-au încercuit; tauri puternici din Basan m-au înconjurat.

Muitos toiros me cercaram; fortes toiros de Bazan me rodearam.

13 Și-au deschis gura împotriva mea, ca un leu care sfâșie și răcnește.

Abriram contra mim suas boccas, como um leão que despedaça e que ruge.

14 Sunt turnat ca apa și toate oasele mele sunt scrântite, inima mea este ca ceara, este topită în mijlocul adâncurilor mele.

Como agua me derramei, e todos os meus ossos se desconjuntaram: o meu coração é como cera, derreteu-se no meio das minhas entranhas.

15 Puterea mea este uscată ca un ciob și limba mi se lipește de fălcile mele și m-ai adus în țărâna morții.

A minha força se seccou como um caco, e a lingua se me pega ao paladar: e me pozeste no pó da morte.

16 Căci câini m-au încercuit; adunarea celor stricați m-a încercuit, mi-au străpuns mâinile și picioarele.

Pois me rodearam cães: o ajuntamento de malfeitores me cercou, traspassaram-me as mãos e os pés.

17 Pot număra toate oasele mele, ei mă privesc și se holbează la mine.

Poderia contar todos os meus ossos: elles o vêem e me contemplam.

18 Își împart hainele mele între ei și aruncă sorți pe cămașa mea.

Repartem entre si os meus vestidos, e lançam sortes sobre a minha tunica.

19 Dar nu te depărta de mine DOAMNE, puterea mea, grăbește-te să mă ajuți.

Mas tu, Senhor, não te alongues de mim: força minha, apressa-te em soccorrer-me.

20 Scapă-mi sufletul de sabie, pe preaiubitul meu din puterea câinelui.

Livra-me a minha alma da espada, e a minha predilecta da força do cão.

21 Salvează-mă din gura leului, fiindcă m-ai auzit din coarnele unicornilor.

Salva-me da bocca do leão, sim, ouviste-me, desde as pontas dos unicornios.

22 Voi vesti numele tău fraților mei, te voi lăuda în mijlocul adunării.

Então declararei o teu nome aos meus irmãos: louvar-te-hei no meio da congregação.

23 Lăudați-l, voi care vă temeți de DOMNUL; glorificați-l, voi toată sămânța lui Iacob și temeți-vă de el, voi toată sămânța lui Israel.

Vós, que temeis ao Senhor, louvae-o; todos vós, semente de Jacob, glorificae-o; e temei-o todos vós, semente d'Israel.

24 Fiindcă el nu a disprețuit, nici nu a detestat nenorocirea celui nenorocit, nici nu și-a ascuns fața de el, ci când a strigat către el, a ascultat.

Porque não desprezou nem abominou a afflicção do afflicto, nem escondeu d'elle o seu rosto; antes, quando elle clamou, o ouviu.

25 În marea adunare lauda mea va fi despre tine, voi împlini promisiunile mele în fața celor ce se tem de el.

O meu louvor virá de ti na grande congregação: pagarei os meus votos perante os que o temem.

26 Cei blânzi vor mânca și se vor sătura; vor lăuda pe DOMNUL cei ce îl caută; inima ta va trăi pentru totdeauna.

Os mansos comerão e se fartarão; louvarão ao Senhor os que o buscam: o vosso coração viverá eternamente.

27 Toate marginile lumii își vor aminti și se vor întoarce către DOMNUL și toate familiile națiunilor se vor închina înaintea ta.

Todos os limites da terra se lembrarão, e se converterão ao Senhor: e todas as gerações das nações adorarão perante a tua face.

28 Pentru că împărăția este a DOMNULUI și el este guvernatorul peste națiuni.

Porque o reino é do Senhor, e elle domina entre as nações.

29 Toți cei grași pe pământ vor mânca și se vor închina, toți cei ce coboară în țărână se vor pleca înaintea lui și nimeni nu își poate ține în viață sufletul.

Todos os que na terra são gordos comerão e adorarão, e todos os que descem ao pó se prostrarão perante elle: e ninguem poderá reter viva a sua alma.

30 O sămânță îi va servi, îi va fi socotită Domnului ca generație.

Uma semente o servirá: será contada ao Senhor de geração em geração.

31 Ei vor veni și vor vesti dreptatea lui unui popor ce se va naște, că el a făcut aceasta.

Chegarão e annunciarão a sua justiça ao povo que nascer, porquanto elle o fez.