Psalmii 18
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David, servitorul DOMNULUI, care a spus DOMNULUI cuvintele acestei cântări în ziua în care DOMNUL l-a eliberat din mâna tuturor dușmanilor săi și din mâna lui Saul, și a spus: Te voi iubi, DOAMNE, tăria mea.
Al Capo de’ musici. Di Davide, servo dell’Eterno, il quale rivolse all’Eterno le parole di questo cantico quando l’Eterno l’ebbe riscosso dalla mano di tutti i suoi nemici e dalla mano di Saul. Egli disse: Io t’amo, o Eterno, mia forza!
2 DOMNUL este stânca mea și fortăreața mea și eliberatorul meu; Dumnezeul meu, tăria mea, în care mă voi încrede; pavăza mea și cornul salvării mele și turnul meu înalt.
L’Eterno è la mia ròcca, la mia fortezza, il mio liberatore; il mio Dio, la mia rupe, in cui mi rifugio, il mio scudo, il mio potente salvatore, il mio alto ricetto.
3 Voi chema pe DOMNUL, care este demn de laudă, astfel voi fi salvat din mâna dușmanilor mei.
Io invocai l’Eterno ch’è degno d’ogni lode e fui salvato dai miei nemici.
4 Întristările morții m-au încercuit și potopurile de oameni neevlavioși m-au înspăimântat.
I legami della morte m’aveano circondato e i torrenti della distruzione m’aveano spaventato.
I legami del soggiorno de’ morti m’aveano attorniato, i lacci della morte m’aveano còlto. (Sheol h7585)
6 În strâmtorarea mea l-am chemat pe DOMNUL și am strigat către Dumnezeul meu; el mi-a auzit vocea din templul său și strigătul meu a ajuns înaintea lui, în urechile lui.
Nella mia distretta invocai l’Eterno e gridai al mio Dio. Egli udì la mia voce dal suo tempio e il mio grido pervenne a lui, ai suoi orecchi.
7 Atunci pământul s-a zguduit și s-a cutremurat, temeliile munților de asemenea s-au mișcat și s-au zguduit, pentru că s-a înfuriat.
Allora la terra fu scossa e tremò, i fondamenti de’ monti furono smossi e scrollati; perch’egli era acceso d’ira.
8 Un fum s-a înălțat din nările lui și foc mistuia din gura lui, cărbuni s-au aprins prin el.
Un fumo saliva dalle sue nari; un fuoco consumante gli usciva dalla bocca, e ne procedevano carboni accesi.
9 El de asemenea a aplecat cerurile și a coborât, și întuneric era sub picioarele lui.
Egli abbassò i cieli e discese, avendo sotto i piedi una densa caligine.
10 Și călărea pe un heruvim și zbura; da, el zbura pe aripile vântului.
Cavalcava sopra un cherubino e volava; volava veloce sulle ali del vento;
11 A făcut întunericul locul lui tainic, cortul lui de jur împrejurul lui erau ape întunecoase și nori groși ai cerurilor.
avea fatto delle tenebre la sua stanza nascosta, avea posto intorno a sé per suo padiglione l’oscurità dell’acque, le dense nubi de’ cieli.
12 La strălucirea dinaintea sa, norii lui groși au trecut; grindină și cărbuni de foc.
Per lo splendore che lo precedeva, le dense nubi si sciolsero con gragnuola e con carboni accesi.
13 DOMNUL de asemenea a tunat în ceruri și cel Preaînalt a dat drumul vocii sale; grindină și cărbuni de foc.
L’Eterno tuonò ne’ cieli e l’Altissimo diè fuori la sua voce con gragnuola e con carboni accesi.
14 Da, și-a trimis săgețile și i-a împrăștiat; și a aruncat fulgere și i-a învins.
E avventò le sue saette e disperse i nemici; lanciò folgori in gran numero e li mise in rotta.
15 Atunci s-au văzut albiile apelor și temeliile lumii s-au dezgolit la mustrarea ta, DOAMNE, la pufnirea suflării nărilor tale.
Allora apparve il letto delle acque, e i fondamenti del mondo furono scoperti al tuo sgridare, o Eterno, al soffio del vento delle tue nari.
16 El a trimis din înalt, m-a luat, m-a scos din multe ape.
Egli distese dall’alto la mano e mi prese, mi trasse fuori delle grandi acque.
17 M-a eliberat de dușmanul meu puternic și de cei ce m-au urât, fiindcă erau prea puternici pentru mine.
Mi riscosse dal mio potente nemico, e da quelli che mi odiavano perch’eran più forti di me.
18 M-au întâmpinat în ziua nenorocirii mele, dar DOMNUL a fost sprijinul meu.
Essi m’eran piombati addosso nel dì della mia calamità, ma l’Eterno fu il mio sostegno.
19 M-a dus de asemenea într-un loc larg; m-a eliberat, pentru că a găsit plăcere în mine.
Egli mi trasse fuori al largo, mi liberò, perché mi gradisce.
20 DOMNUL m-a răsplătit conform dreptății mele, mi-a întors conform curăției mâinilor mele.
L’Eterno mi ha retribuito secondo la mia giustizia, mi ha reso secondo la purità delle mie mani,
21 Pentru că am ținut căile DOMNULUI și nu m-am abătut cu stricăciune de la Dumnezeul meu.
poiché ho osservato le vie dell’Eterno e non mi sono empiamente sviato dal mio Dio.
22 Pentru că toate judecățile lui au fost înaintea mea și statutele lui, nu le-am pus deoparte de la mine.
Poiché ho tenuto tutte le sue leggi davanti a me, e non ho rimosso da me i suoi statuti.
23 Am fost de asemenea integru înaintea lui și m-am păzit de nelegiuirea mea.
E sono stato integro verso lui, e mi son guardato dalla mia iniquità.
24 De aceea DOMNUL mi-a întors conform dreptății mele, conform curăției mâinilor mele înaintea ochilor săi.
Ond’è che l’Eterno m’ha reso secondo la mia giustizia, secondo la purità delle mie mani nel suo cospetto.
25 Cu cel milos te vei arăta milos, cu un om integru te vei arăta integru.
Tu ti mostri pietoso verso il pio, integro verso l’uomo integro;
26 Cu cel pur te vei arăta pur și cu cel pervers te vei arăta pervers.
ti mostri puro col puro e ti mostri astuto col perverso;
27 Fiindcă vei salva poporul chinuit, dar vei înjosi priviri trufașe.
poiché tu sei quel che salvi la gente afflitta e fai abbassare gli occhi alteri.
28 Fiindcă vei aprinde candela mea, DOMNUL Dumnezeul meu îmi va lumina întunericul.
Sì, tu sei quel che fa risplendere la mia lampada; l’Eterno, il mio Dio, è quel che illumina le mie tenebre.
29 Căci cu tine am alergat asupra unei cete și cu Dumnezeul meu am sărit peste zid.
Con te io assalgo tutta una schiera e col mio Dio salgo sulle mura.
30 Cât despre Dumnezeu, calea lui este desăvârșită, cuvântul DOMNULUI este încercat; el este o pavăză pentru toți cei ce se încred în el.
La via di Dio è perfetta; la parola dell’Eterno e purgata col fuoco; egli è lo scudo di tutti quelli che sperano in lui.
31 Căci cine este Dumnezeu în afară de DOMNUL? Și cine este o stâncă în afară de Dumnezeul nostru?
Poiché chi è Dio fuor dell’Eterno? E chi è Ròcca fuor del nostro Dio,
32 Dumnezeu este cel ce mă încinge cu tărie și îmi face calea desăvârșită.
l’Iddio che mi cinge di forza e rende la mia via perfetta?
33 El îmi face picioarele ca ale căprioarei și mă așază pe locurile mele înalte.
Egli rende i miei piedi simili a quelli delle cerve, e mi rende saldo sui miei alti luoghi;
34 Îmi deprinde mâinile la război, ca brațele mele să frângă un arc de oțel.
ammaestra le mie mani alla battaglia e le mie braccia tendono un arco di rame.
35 Tu de asemenea mi-ai dat scutul salvării tale și mâna ta dreaptă m-a ținut sus și bunătatea ta m-a făcut mare.
Tu m’hai anche dato lo scudo della tua salvezza, e la tua destra m’ha sostenuto, e la tua benignità m’ha fatto grande.
36 Mi-ai lărgit pașii sub mine, încât picioarele mele nu au alunecat.
Tu hai allargato la via ai miei passi; e i miei piedi non hanno vacillato.
37 Am urmărit pe dușmanii mei și i-am ajuns și nu m-am întors înapoi până ce nu au fost mistuiți.
Io ho inseguito i miei nemici e li ho raggiunti; e non son tornato indietro prima d’averli distrutti.
38 I-am rănit încât nu erau în stare să se ridice; sunt căzuți sub picioarele mele.
Io li ho abbattuti e non son potuti risorgere; son caduti sotto i miei piedi.
39 Fiindcă m-ai încins cu tărie pentru bătălie, ai supus sub mine pe cei ce s-au ridicat împotriva mea.
Tu m’hai cinto di forza per la guerra; tu hai fatto piegare sotto di me i miei avversari;
40 Mi-ai dat de asemenea gâturile dușmanilor mei, ca să îi nimicesc pe cei ce mă urăsc.
hai fatto voltar le spalle davanti a me ai miei nemici, e ho distrutto quelli che m’odiavano.
41 Au strigat, dar nu era nimeni să îi salveze, către DOMNUL, dar nu le-a răspuns.
Hanno gridato, ma non vi fu chi li salvasse; hanno gridato all’Eterno, ma egli non rispose loro.
42 Atunci i-am pisat mărunt ca țărâna înaintea vântului, i-am aruncat precum pământul pe străzi.
Io li ho tritati come polvere esposta al vento, li ho spazzati via come il fango delle strade.
43 M-ai scăpat de luptele poporului; și m-ai făcut capul păgânilor, un popor pe care nu l-am cunoscut mă va servi.
Tu m’hai liberato dalle dissensioni del popolo, m’hai costituito capo di nazioni; un popolo che non conoscevo mi e stato sottoposto.
44 Imediat ce aud de mine, vor asculta de mine, străinii mi se vor supune.
Al solo udir parlare di me, m’hanno ubbidito; i figli degli stranieri m’hanno reso omaggio.
45 Străinii se vor ofili și de teamă vor ieși din locurile lor închise.
I figli degli stranieri son venuti meno, sono usciti tremanti dai loro ripari.
46 DOMNUL trăiește; și binecuvântată fie stânca mea; și să fie înălțat Dumnezeul salvării mele.
Vive l’Eterno! Sia benedetta la mia ròcca! E sia esaltato l’Iddio della mia salvezza!
47 Dumnezeu este cel ce îmi face dreptate și supune popoarele sub mine.
l’Iddio che fa la mia vendetta e mi sottomette i popoli,
48 Mă scoate din mâna dușmanilor mei, da, tu mă înalți deasupra celor ce se ridică împotriva mea; m-ai eliberat din mâna omului violent.
che mi scampa dai miei nemici. Sì, tu mi sollevi sopra i miei avversari, mi riscuoti dall’uomo violento.
49 De aceea îți voi aduce mulțumiri, DOAMNE, printre păgâni, și voi cânta laude numelui tău.
Perciò, o Eterno, ti loderò fra le nazioni, e salmeggerò al tuo nome.
50 Mare eliberare dă împăratului său; și arată milă unsului său, lui David și seminței lui, pentru totdeauna.
Grandi liberazioni egli accorda al suo re, ed usa benignità verso il suo Unto, verso Davide e la sua progenie in perpetuo.
