< Psalmii 17 >
1 O rugăciune a lui David. Ascultă dreptatea, DOAMNE, dă atenție strigătului meu, deschide urechea la rugăciunea mea, care nu se înalță de pe buze prefăcute.
Ko e Lotu ʻa Tevita. ʻE Sihova, ke ke fanongo ki he meʻa totonu, tokanga ki heʻeku tangi fakafanongo ki heʻeku lotu, ʻaia ʻoku ʻikai mei he loungutu kākā.
2 Din prezența ta să vină judecata mea; să privească ochii tăi lucrurile echitabile.
Ke haʻu mei ho ʻao ʻa hoku fakamaau; ke ʻafioʻi ʻe ho fofonga ʻaia ʻoku totonu.
3 Mi-ai examinat inima, m-ai cercetat noaptea, m-ai încercat și nu vei găsi nimic; am hotărât ca gura mea să nu calce legea ta.
Naʻa ke ʻahiʻahiʻi hoku loto; naʻa ke ʻaʻahi kiate au ʻi he poʻuli; kuo ke ʻahiʻahiʻi au, ka ʻe ʻikai te ke ʻilo ha meʻa; kuopau pe hoku loto ʻe ʻikai hala hoku ngutu.
4 Referitor la faptele oamenilor, prin cuvântul buzelor tale m-am păzit de cărările nimicitorului.
Pea ko e meʻa ʻi he ngaahi ngāue ʻae tangata, ʻi he folofola ʻo ho loungutu kuo u taʻofi ʻaki au mei he ngaahi ʻaluʻanga ʻoe fakaʻauha.
5 Sprijină umbletele mele în cărările tale să nu alunece pașii piciorului meu.
Ke ke tokoni ʻeku ʻalu atu ʻi ho ngaahi hala, ke ʻoua naʻa hekea hoku vaʻe.
6 Te-am chemat, pentru că mă vei asculta, Dumnezeule; apleacă urechea ta spre mine și ascultă vorbirea mea.
ʻE ʻOtua naʻaku ui kiate koe, he te ke ongoʻi au: ke ke fakatokangaʻi ho telinga kiate au, pea fanongo ki heʻeku lea.
7 Arată-ți minunata bunătate iubitoare, tu, care salvezi prin mâna ta dreaptă pe cei ce își pun încrederea în tine, de cei ce se ridică împotriva lor.
Fakahā hoʻo ʻaloʻofa fakamanavahē, ʻa koe ʻoku ke fakamoʻui ʻaki ho nima toʻomataʻu ʻakinautolu ʻoku falala kiate koe meiate kinautolu ʻoku tuʻu hake kiate kinautolu.
8 Ține-mă ca pe lumina ochiului, ascunde-mă sub umbra aripilor tale,
Ke ke tauhi au ʻo hangē ko e tamaʻimata, fakafufū au ʻi he malu ʻo ho kapakau,
9 Ascunde-mă de cei stricați care mă oprimă, de dușmanii mei de moarte, care mă încercuiesc.
Mei he kau angakovi ʻaia ʻoku nau taʻomia au, mei hoku ngaahi fili fakapō, ʻoku nau kāpui au.
10 Ei sunt închiși în propria lor grăsime; cu gura lor vorbesc trufaș.
Kuo ʻāʻi ʻakinautolu ʻaki honau fuʻu sino: ʻoku nau lea fakafielahi ʻaki honau ngutu.
11 Acum ne-au încercuit pașii noștri; și-au ațintit ochii, aplecându-se la pământ,
Ko eni kuo nau kāpui ʻakimautolu ʻi homau ngaahi ʻaluʻanga: kuo nau fakamamaʻu honau mata ʻo sio hifo ki he kelekele;
12 Asemenea unui leu lacom de prada lui și precum un leu tânăr pândind în locuri tainice.
ʻO hangē ko e laione ʻoku holi ki he kai, pea hangē ko e laione mui ʻoku toitoi ʻi he ngaahi potu lilo.
13 Ridică-te, DOAMNE, dezamăgește-l, aruncă-l jos, eliberează sufletul meu de cel stricat, care este sabia ta,
Tuʻu hake, ʻE Sihova, ʻo taʻofi ia, lī ia ki lalo: fakahaofi hoku laumālie mei he tangata angakovi, ʻaia ko hoʻo heletā:
14 De oamenii care sunt mâna ta, DOAMNE, de oamenii lumii, care își au partea în această viață și a căror pântece îl umpli cu comoara ta ascunsă; ei sunt plini de copii și își lasă restul averii la pruncii lor.
ʻE Sihova, mei he kau tangata ʻoku ʻi ho nima, mei he kau tangata ʻo māmani, ʻoku nau maʻu honau ʻinasi ʻi he moʻui ni, ʻakinautolu ʻoku ke fakapito honau kete ʻaki hoʻo koloa fufū: ʻoku nau fonu ʻi he ngaahi fānau, pea ʻoku nau tuku hono toe ʻo ʻenau koloa ki heʻenau kau valevale.
15 Cât despre mine, îți voi privi fața în dreptate; mă voi sătura, când mă trezesc, cu chipul tău.
Ka ko au, te u mamata ki ho fofonga ʻi he māʻoniʻoni: te u fiemālie au, ʻo kau ka ʻā hake, ʻi ho tatau.