Psalmii 147

1 Lăudați pe DOMNUL, pentru că este bine a cânta laude Dumnezeului nostru, pentru că este plăcut; și lauda este cuvenită.

Halleluja! Ja, det är gott att lovsjunga vår Gud, ja, det är ljuvligt; lovsång höves oss.

2 DOMNUL zidește Ierusalimul, adună pe proscrișii lui Israel.

HERREN är den som bygger upp Jerusalem, Israels fördrivna samlar han tillhopa.

3 El vindecă pe cei cu inima frântă și le leagă rănile.

Han helar dem som hava förkrossade hjärtan, och deras sår förbinder han.

4 El socotește numărul stelelor, el le cheamă pe toate pe numele lor.

Han bestämmer stjärnornas mängd, han nämner dem alla vid namn.

5 Mare este Domnul nostru și mare în putere, înțelegerea lui este infinită.

Vår Herre är stor och väldig i kraft, hans förstånd har ingen gräns.

6 DOMNUL înalță pe cei umili, el aruncă pe cei stricați la pământ.

HERREN uppehåller de ödmjuka, men de ogudaktiga slår han till jorden.

7 Cântați DOMNULUI cu mulțumire; cântați laudă pe harpă, Dumnezeului nostru,

Höjen sång till HERREN med tacksägelse, lovsjungen vår Gud till harpa,

8 Care acoperă cerul cu nori, care pregătește ploaie pentru pământ, care face să crească iarbă pe munți.

honom som betäcker himmelen med moln, honom som bereder regn åt jorden, honom som låter gräs skjuta upp på bergen,

9 Dă vitei mâncarea ei și corbilor tineri care strigă.

honom som giver föda åt djuren, åt korpens ungar som ropa.

10 El nu găsește plăcere în tăria calului, el nu are plăcere în picioarele unui om.

Han har icke sin lust i hästens styrka, hans behag står ej till mannens snabbhet.

11 DOMNUL își găsește plăcerea în cei ce se tem de el, în cei ce speră în mila lui.

HERRENS behag står till dem som frukta honom, till dem som hoppas på hans nåd.

12 Laudă pe DOMNUL, Ierusalime; laudă pe Dumnezeul tău, Sioane.

Jerusalem, prisa HERREN; Sion, lova din Gud.

13 Căci el a întărit zăvoarele porților tale; el a binecuvântat pe copiii tăi în mijlocul tău.

Ty han har gjort bommarna för dina portar fasta; han har välsignat dina barn i dig.

14 El dă pace între granițele tale și te satură cu grăsimea grâului.

Han skaffar dina gränser frid, han mättar dig med bästa vete.

15 El trimite porunca lui pe pământ, cuvântul lui aleargă foarte repede.

Han låter sitt tal gå ut till jorden, hans ord löper åstad med hast.

16 El dă zăpadă ca lâna, el împrăștie bruma ca cenușa.

Han låter snö falla såsom ull, rimfrost strör han ut såsom aska.

17 El își aruncă gheața ca îmbucături, cine poate sta înaintea frigului său?

Han kastar sitt hagel såsom smulor; vem kan bestå för hans frost?

18 El trimite cuvântul său și le topește, el face ca vânturile sale să sufle și apele curg.

Åter sänder han sitt ord, då smälter det frusna; sin vind låter han blåsa, då strömmar vatten.

19 El arată cuvântul său lui Iacob, statutele sale și judecățile sale lui Israel.

Han har förkunnat för Jakob sitt ord, för Israel sina stadgar och rätter.

20 El nu s-a purtat astfel cu nicio națiune; iar judecățile sale, ei nu le-au cunoscut. Lăudați pe DOMNUL.

Så har han icke gjort för något hednafolk; och hans rätter, dem känna de icke. Halleluja!