Psalmii 147
1 Lăudați pe DOMNUL, pentru că este bine a cânta laude Dumnezeului nostru, pentru că este plăcut; și lauda este cuvenită.
Louvai ao SENHOR, porque é bom cantar louvores ao nosso Deus; porque agradável e merecido [é] o louvor.
2 DOMNUL zidește Ierusalimul, adună pe proscrișii lui Israel.
O SENHOR edifica a Jerusalém; [e] ajunta os dispersos de Israel.
3 El vindecă pe cei cu inima frântă și le leagă rănile.
Ele sara aos de coração partido, e os cura de suas dores.
4 El socotește numărul stelelor, el le cheamă pe toate pe numele lor.
Ele conta o número das estrelas; chama todas elas pelos seus nomes.
5 Mare este Domnul nostru și mare în putere, înțelegerea lui este infinită.
O nosso Senhor é grande e muito poderoso; seu entendimento é incomensurável.
6 DOMNUL înalță pe cei umili, el aruncă pe cei stricați la pământ.
O SENHOR levanta aos mansos; [e] abate aos perversos até a terra.
7 Cântați DOMNULUI cu mulțumire; cântați laudă pe harpă, Dumnezeului nostru,
Cantai ao SENHOR em agradecimento; cantai louvores ao nosso Deus com harpa.
8 Care acoperă cerul cu nori, care pregătește ploaie pentru pământ, care face să crească iarbă pe munți.
Ele que cobre o céu com nuvens, que prepara chuva para a terra, que faz os montes produzirem erva;
9 Dă vitei mâncarea ei și corbilor tineri care strigă.
Que dá ao gado seu pasto; e [também] aos filhos dos corvos, quando clamam.
10 El nu găsește plăcere în tăria calului, el nu are plăcere în picioarele unui om.
Ele não se agrada da força do cavalo, nem se contenta com as pernas do homem.
11 DOMNUL își găsește plăcerea în cei ce se tem de el, în cei ce speră în mila lui.
O SENHOR se agrada dos que o temem, daqueles que esperam por sua bondade.
12 Laudă pe DOMNUL, Ierusalime; laudă pe Dumnezeul tău, Sioane.
Louva, Jerusalém, ao SENHOR; celebra ao teu Deus, ó Sião.
13 Căci el a întărit zăvoarele porților tale; el a binecuvântat pe copiii tăi în mijlocul tău.
Porque ele fortifica os ferrolhos de tuas portas; ele abençoa a teus filhos dentro de ti.
14 El dă pace între granițele tale și te satură cu grăsimea grâului.
[Ele é] o que dá paz às tuas fronteiras; e te farta com o melhor trigo;
15 El trimite porunca lui pe pământ, cuvântul lui aleargă foarte repede.
Que envia sua ordem à terra; sua palavra corre velozmente.
16 El dă zăpadă ca lâna, el împrăștie bruma ca cenușa.
Que dá a neve como a lã; espalha a geada como a cinza.
17 El își aruncă gheața ca îmbucături, cine poate sta înaintea frigului său?
Que lança seu gelo [em] pedaços; quem pode subsistir ao seu frio?
18 El trimite cuvântul său și le topește, el face ca vânturile sale să sufle și apele curg.
Ele manda sua palavra, e os faz derreter; faz soprar seu vento, [e] escorrem-se as águas.
19 El arată cuvântul său lui Iacob, statutele sale și judecățile sale lui Israel.
Ele declara suas palavras a Jacó; e seus estatutos e seus juízos a Israel.
20 El nu s-a purtat astfel cu nicio națiune; iar judecățile sale, ei nu le-au cunoscut. Lăudați pe DOMNUL.
Ele não fez assim a nenhuma [outra] nação; [e] não conhecem os juízos [dele]. Louvai ao SENHOR.
