Psalmii 146

1 Lăudați pe DOMNUL. Laudă pe DOMNUL, suflete al meu.

Haleluja! Gloru, ho mia animo, la Eternulon.

2 Cât timp trăiesc voi lăuda pe DOMNUL, voi cânta laude Dumnezeului meu cât voi fi.

Mi gloros la Eternulon en la daŭro de mia tuta vivo, Mi kantos al mia Dio tiel longe, kiel mi estos.

3 Nu vă puneți încrederea în prinți, nici în fiul omului, în care nu este ajutor.

Ne fidu eminentulojn, Homidon, kiu ne povas helpi.

4 Suflarea lui iese, el se întoarce în pământul lui; chiar în ziua aceea gândurile lui pier.

Eliras lia spirito, li reiras en sian teron; Kaj en tiu tago neniiĝas ĉiuj liaj intencoj.

5 Ferice de cel ce are pe Dumnezeul lui Iacob ca ajutor al său, a cărui speranță este în DOMNUL Dumnezeul său;

Bone estas al tiu, kies helpo estas la Dio de Jakob, Kiu esperas al la Eternulo, lia Dio,

6 Care a făcut cerul și pământul, marea și tot ce este în ea, care ține adevărul pentru totdeauna.

Kiu kreis la ĉielon kaj la teron, La maron, kaj ĉion, kio estas en ili, Kiu gardas la veron eterne;

7 Care face judecată pentru cei oprimați, care dă mâncare celor flămânzi. DOMNUL dezleagă prizonierii;

Kiu faras justecon al la prematoj, Donas panon al la malsataj. La Eternulo liberigas la malliberulojn;

8 DOMNUL deschide ochii orbilor, DOMNUL ridică pe cei încovoiați; DOMNUL iubește pe cei drepți;

La Eternulo malfermas la okulojn al la blinduloj; La Eternulo restarigas la kurbigitojn; La Eternulo amas la virtulojn;

9 DOMNUL păzește pe străini; el ușurează pe cel fără tată și pe văduvă, dar calea celor stricați o răstoarnă.

La Eternulo gardas la enmigrintojn, Subtenas orfon kaj vidvinon; Sed la vojon de malvirtuloj Li pereigas.

10 DOMNUL va domni pentru totdeauna, chiar Dumnezeul tău, Sioane, din generație în generație. Lăudați pe DOMNUL.

La Eternulo reĝas eterne, Via Dio, ho Cion, por ĉiuj generacioj. Haleluja!