Psalmii 144

1 Un psalm al lui David. Binecuvântat fie DOMNUL, tăria mea, care îmi deprinde mâinile la război și degetele mele la luptă.

Psalmus David. Adversus Goliath. Benedictus Dominus Deus meus, qui docet manus meas ad prælium, et digitos meos ad bellum.

2 Bunătatea mea și fortăreața mea; turnul meu înalt și eliberatorul meu; scutul meu și cel în care mă încred, care îmi supune poporul sub mine.

Misericordia mea et refugium meum; susceptor meus et liberator meus; protector meus, et in ipso speravi, qui subdit populum meum sub me.

3 DOAMNE, ce este omul, ca să iei cunoștință de el! Sau fiul omului, ca să ții seama de el!

Domine, quid est homo, quia innotuisti ei? aut filius hominis, quia reputas eum?

4 Omul este asemănător deșertăciunii, zilele lui sunt ca o umbră care trece.

Homo vanitati similis factus est; dies ejus sicut umbra prætereunt.

5 DOAMNE pleacă-ți cerurile și coboară; atinge munții și vor fumega.

Domine, inclina cælos tuos, et descende; tange montes, et fumigabunt.

6 Aruncă fulger și împrăștie-i, trage săgețile tale și nimicește-i.

Fulgura coruscationem, et dissipabis eos; emitte sagittas tuas, et conturbabis eos.

7 Întinde-ți mâna din înălțime; scapă-mă și eliberează-mă din ape mari, din mâna copiilor străini,

Emitte manum tuam de alto: eripe me, et libera me de aquis multis, de manu filiorum alienorum:

8 A căror gură vorbește deșertăciune și dreapta lor este o dreaptă a falsității.

quorum os locutum est vanitatem, et dextera eorum dextera iniquitatis.

9 Dumnezeule, eu îți voi cânta o cântare nouă, pe psalterion și pe un instrument cu zece coarde îți voi cânta laude.

Deus, canticum novum cantabo tibi; in psalterio decachordo psallam tibi.

10 El dă salvare împăraților, el eliberează pe David, servitorul său, de sabia care rănește.

Qui das salutem regibus, qui redemisti David servum tuum de gladio maligno,

11 Scapă-mă și eliberează-mă din mâna copiilor străini, a căror gură vorbește deșertăciune și dreapta lor este o dreaptă a falsității;

eripe me, et erue me de manu filiorum alienorum, quorum os locutum est vanitatem, et dextera eorum dextera iniquitatis.

12 Pentru ca fiii noștri să fie ca plante ce cresc în tinerețea lor; fiicele noastre să fie ca pietre unghiulare, lustruite în asemănarea unui palat;

Quorum filii sicut novellæ plantationes in juventute sua; filiæ eorum compositæ, circumornatæ ut similitudo templi.

13 Ca grânarele noastre să fie pline, dând tot felul de provizii; ca oile noastre să nască mii și zeci de mii în străzile noastre;

Promptuaria eorum plena, eructantia ex hoc in illud; oves eorum fœtosæ, abundantes in egressibus suis;

14 Ca boii noștri să fie tari să muncească; să nu fie nicio ruptură, nicio ieșire; ca să nu fie plângere în străzile noastre.

boves eorum crassæ. Non est ruina maceriæ, neque transitus, neque clamor in plateis eorum.

15 Ferice de acel popor, care este astfel; da, ferice de acel popor, al cărui Dumnezeu este DOMNUL.

Beatum dixerunt populum cui hæc sunt; beatus populus cujus Dominus Deus ejus.