Psalmii 144
1 Un psalm al lui David. Binecuvântat fie DOMNUL, tăria mea, care îmi deprinde mâinile la război și degetele mele la luptă.
David’s. Blessed be Yahweh, my Rock, who teacheth my hands to war, my fingers to fight:
2 Bunătatea mea și fortăreața mea; turnul meu înalt și eliberatorul meu; scutul meu și cel în care mă încred, care îmi supune poporul sub mine.
My lovingkindness and my stronghold, my high tower and my deliverer—mine! My buckler, and he in whom I have sought refuge, —He that subdueth my people under me.
3 DOAMNE, ce este omul, ca să iei cunoștință de el! Sau fiul omului, ca să ții seama de el!
O Yahweh! what is the earthborn, And yet thou hast acknowledged him, —the son of a mortal, And yet thou hast taken account of him:
4 Omul este asemănător deșertăciunii, zilele lui sunt ca o umbră care trece.
The earthborn, resembleth, a vapour, his days, are like a passing shadow.
5 DOAMNE pleacă-ți cerurile și coboară; atinge munții și vor fumega.
O Yahweh! bow thy heavens and come down, Touch the mountains, that they smoke:
6 Aruncă fulger și împrăștie-i, trage săgețile tale și nimicește-i.
Flash forth lightning, that thou mayest scatter them, Send out thine arrows, that thou mayest confound them:
7 Întinde-ți mâna din înălțime; scapă-mă și eliberează-mă din ape mari, din mâna copiilor străini,
Put forth thy hands from on high: —Snatch me away and rescue me out of mighty waters, out of the hand of the sons of the alien,
8 A căror gură vorbește deșertăciune și dreapta lor este o dreaptă a falsității.
Whose mouth, hath spoken deceit, and, whose right hand, is a right hand of falsehood.
9 Dumnezeule, eu îți voi cânta o cântare nouă, pe psalterion și pe un instrument cu zece coarde îți voi cânta laude.
O God! a new song, will I sing unto thee, —On a harp of ten strings, will I make music to thee:
10 El dă salvare împăraților, el eliberează pe David, servitorul său, de sabia care rănește.
Who giveth victory unto kings—Who snatcheth away David his servant, from the calamitous sword.
11 Scapă-mă și eliberează-mă din mâna copiilor străini, a căror gură vorbește deșertăciune și dreapta lor este o dreaptă a falsității;
Snatch me away and rescue me out of he hand of the sons of the alien, —whose mouth hath spoken deceit, and, whose right hand, is a right hand of falsehood: —
12 Pentru ca fiii noștri să fie ca plante ce cresc în tinerețea lor; fiicele noastre să fie ca pietre unghiulare, lustruite în asemănarea unui palat;
That, our sons, may be like plants well grown while yet young, —Our daughters, like corner pillars, —carved, in the construction of a palace:
13 Ca grânarele noastre să fie pline, dând tot felul de provizii; ca oile noastre să nască mii și zeci de mii în străzile noastre;
Our garners, full, pouring out from one kind to another; Our flocks, multiplying by thousands—by myriads, in our open fields:
14 Ca boii noștri să fie tari să muncească; să nu fie nicio ruptură, nicio ieșire; ca să nu fie plângere în străzile noastre.
Our oxen, well-laden; no breaking in and no departing, —and no loud lament in our places of concourse: —
15 Ferice de acel popor, care este astfel; da, ferice de acel popor, al cărui Dumnezeu este DOMNUL.
How happy the people that is in such a case! How happy the people that hath Yahweh for its God!
