Psalmii 142

1 Maschil al lui David; când era în peșteră: o rugăciune. Cu vocea mea am strigat către DOMNUL; cu vocea mea mi-am făcut cererea către DOMNUL.

A Maskil of David, when he was in the cave. A prayer. I cry aloud to the LORD; I lift my voice to the LORD for mercy.

2 Mi-am vărsat plângerea înaintea lui; am arătat înaintea lui tulburarea mea.

I pour out my complaint before Him; I reveal my trouble to Him.

3 Când duhul meu a fost copleșit înăuntrul meu, atunci ai cunoscut cărarea mea. În calea pe care am umblat, ei au pus pe ascuns o capcană pentru mine.

Although my spirit grows faint within me, You know my way. Along the path I travel they have hidden a snare for me.

4 M-am uitat la dreapta mea și am privit, dar nu a fost niciun om care să mă cunoască, mi-a lipsit locul de scăpare; nimeni nu s-a îngrijit de sufletul meu.

Look to my right and see; no one attends to me. There is no refuge for me; no one cares for my soul.

5 Am strigat către tine, DOAMNE, am spus: Tu ești locul meu de scăpare și partea mea în țara celor vii.

I cry to You, O LORD: “You are my refuge, my portion in the land of the living.”

6 Dă atenție strigătului meu, pentru că am fost foarte înjosit, eliberează-mă de persecutorii mei, căci sunt mai puternici decât mine.

Listen to my cry, for I am brought quite low. Rescue me from my pursuers, for they are too strong for me.

7 Scoate sufletul meu din închisoare, ca să laud numele tău, cei drepți mă vor înconjura, căci îmi vei face mult bine.

Free my soul from prison, that I may praise Your name. The righteous will gather around me because of Your goodness to me.