Psalmii 139
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. DOAMNE, tu m-ai cercetat și m-ai cunoscut.
in finem David psalmus
2 Tu știi când mă așez și când mă ridic, de departe îmi pricepi gândul.
Domine probasti me et cognovisti me tu cognovisti sessionem meam et surrectionem meam
3 Îmi cercetezi cărarea și culcarea și cunoști toate căile mele.
intellexisti cogitationes meas de longe semitam meam et funiculum meum investigasti
4 Căci încă nu este cuvânt pe limba mea, dar, iată, DOAMNE, tu îl cunoști în întregime.
et omnes vias meas praevidisti quia non est sermo in lingua mea
5 Tu m-ai înconjurat pe dinapoi și pe dinainte și ți-ai pus mâna peste mine.
ecce Domine tu cognovisti omnia novissima et antiqua tu formasti me et posuisti super me manum tuam
6 O astfel de cunoaștere este prea minunată pentru mine; este înaltă, nu pot ajunge până la ea.
mirabilis facta est scientia tua ex me confortata est non potero ad eam
7 Unde să mă duc de la duhul tău? Sau unde să fug de la prezența ta?
quo ibo ab spiritu tuo et quo a facie tua fugiam
si ascendero in caelum tu illic es si descendero ad infernum ades (Sheol h7585)
9 Dacă iau aripile zorilor să locuiesc la marginile cele mai îndepărtate ale mării,
si sumpsero pinnas meas diluculo et habitavero in extremis maris
10 Chiar și acolo mâna ta mă va conduce și dreapta ta mă va susține.
etenim illuc manus tua deducet me et tenebit me dextera tua
11 Dacă spun: Negreșit întunericul mă va acoperi, atunci noaptea va fi lumină în jurul meu.
et dixi forsitan tenebrae conculcabunt me et nox inluminatio in deliciis meis
12 Da, întunericul nu se ascunde de tine; și noaptea strălucește ca ziua; întunericul și lumina sunt amândouă la fel pentru tine.
quia tenebrae non obscurabuntur a te et nox sicut dies inluminabitur sicut tenebrae eius ita et lumen eius
13 Fiindcă mi-ai întocmit rărunchii; tu m-ai acoperit în pântecele mamei mele.
quia tu possedisti renes meos suscepisti me de utero matris meae
14 Te voi lăuda, pentru că m-ai făcut în mod înfricoșător și admirabil; minunate sunt lucrările tale; și sufletul meu o știe foarte bine.
confitebor tibi quia terribiliter magnificatus es mirabilia opera tua et anima mea cognoscit nimis
15 Oasele mele nu au fost ascunse de tine, când am fost făcut în tăinicie și țesut ca o broderie în părțile cele mai de jos ale pământului.
non est occultatum os meum a te quod fecisti in occulto et substantia mea in inferioribus terrae
16 Ochii tăi m-au văzut când nu eram decât un făt neformat; și în cartea ta au fost scrise toate membrele mele, care continuu au fost modelate, când încă niciunul dintre ele nu era.
inperfectum meum viderunt oculi tui et in libro tuo omnes scribentur die formabuntur et nemo in eis
17 Cât de prețioase îmi sunt gândurile tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor!
mihi autem nimis honorificati sunt amici tui Deus nimis confirmati sunt principatus eorum
18 Dacă le-aș număra, ele sunt mai multe la număr decât nisipul; când mă trezesc, sunt tot cu tine.
dinumerabo eos et super harenam multiplicabuntur exsurrexi et adhuc sum tecum
19 Da, vei ucide pe cel stricat, Dumnezeule; de aceea plecați de la mine, oamenilor sângeroși.
si occideris Deus peccatores et viri sanguinum declinate a me
20 Pentru că ei vorbesc stricat împotriva ta și dușmanii tăi iau numele tău în deșert.
quia dices in cogitatione accipient in vanitate civitates tuas
21 Nu îi urăsc eu, DOAMNE, pe cei ce te urăsc? Și nu mă mâhnesc pe cei ce se ridică împotriva ta?
nonne qui oderunt te Domine oderam et super inimicos tuos tabescebam
22 Îi urăsc cu o ură desăvârșită, îi socotesc dușmanii mei.
perfecto odio oderam illos inimici facti sunt mihi
23 Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima; încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile;
proba me Deus et scito cor meum interroga me et cognosce semitas meas
24 Și vezi dacă este vreo cale stricată în mine și condu-mă pe calea veșnică.
et vide si via iniquitatis in me est et deduc me in via aeterna
