< Psalmii 139 >
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. DOAMNE, tu m-ai cercetat și m-ai cunoscut.
Jehovah, Du erforschest mich und kennst mich.
2 Tu știi când mă așez și când mă ridic, de departe îmi pricepi gândul.
Du weißt mein Sitzen und mein Aufstehen, Du merkst meine Gedanken von ferne.
3 Îmi cercetezi cărarea și culcarea și cunoști toate căile mele.
Meinen Pfad und mein Niederliegen durchsuchst Du, und bist vertraut mit allen meinen Wegen.
4 Căci încă nu este cuvânt pe limba mea, dar, iată, DOAMNE, tu îl cunoști în întregime.
Denn kein Wort ist auf meiner Zunge, siehe Jehovah! Du weißt es alles.
5 Tu m-ai înconjurat pe dinapoi și pe dinainte și ți-ai pus mâna peste mine.
Hinten und vorne hast Du mich umlagert, und Deine Hand auf mich gelegt.
6 O astfel de cunoaștere este prea minunată pentru mine; este înaltă, nu pot ajunge până la ea.
Das Wissen ist zu wunderbar für mich, zu hoch, ich fasse es nicht.
7 Unde să mă duc de la duhul tău? Sau unde să fug de la prezența ta?
Wohin soll ich gehen vor Deinem Geist und wohin entweichen vor Deinem Angesicht?
8 Dacă mă urc în cer, tu ești acolo; dacă îmi fac patul în iad, iată, tu ești acolo. (Sheol )
Führe empor ich zum Himmel, so bist Du da, bettete ich mich in der Hölle, siehe, Du bist hier. (Sheol )
9 Dacă iau aripile zorilor să locuiesc la marginile cele mai îndepărtate ale mării,
Erhöbe ich der Morgenröte Flügel, wohnte am hintersten Meere:
10 Chiar și acolo mâna ta mă va conduce și dreapta ta mă va susține.
Auch dort würde mich führen Deine Hand, und Deine Rechte mich ergreifen.
11 Dacă spun: Negreșit întunericul mă va acoperi, atunci noaptea va fi lumină în jurul meu.
Und spräche ich: Finsternis umhülle mich doch, so würde Nacht zum Lichte um mich.
12 Da, întunericul nu se ascunde de tine; și noaptea strălucește ca ziua; întunericul și lumina sunt amândouă la fel pentru tine.
Auch Finsternis macht finster nicht vor Dir; und Nacht leuchtet wie der Tag, Finsternis ist wie das Licht.
13 Fiindcă mi-ai întocmit rărunchii; tu m-ai acoperit în pântecele mamei mele.
Denn Du besitzest meine Nieren, mich bedecktest Du in meiner Mutter Leibe;
14 Te voi lăuda, pentru că m-ai făcut în mod înfricoșător și admirabil; minunate sunt lucrările tale; și sufletul meu o știe foarte bine.
Ich bekenne Dich: Weil furchtbar, wunderbar ich bin gemacht; wunderbar sind Deine Taten, und dies weiß meine Seele sehr wohl.
15 Oasele mele nu au fost ascunse de tine, când am fost făcut în tăinicie și țesut ca o broderie în părțile cele mai de jos ale pământului.
Es war Dir nicht verhohlen mein Gebein, da im Verborgenen ich gemacht ward, da ich gewirkt ward in der Erde unteren Räumen.
16 Ochii tăi m-au văzut când nu eram decât un făt neformat; și în cartea ta au fost scrise toate membrele mele, care continuu au fost modelate, când încă niciunul dintre ele nu era.
Als ich noch ungestaltet war, sahen mich Deine Augen, und sie alle waren in Dein Buch geschrieben, die Tage, die bestimmt worden, und von denen nicht einer da war.
17 Cât de prețioase îmi sunt gândurile tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor!
Und wie köstlich sind mir Deine Gedanken, Gott! Wie ist so mächtig ihre Summe!
18 Dacă le-aș număra, ele sunt mai multe la număr decât nisipul; când mă trezesc, sunt tot cu tine.
Sollte ich sie zählen, sind ihrer mehr denn des Sandes, erwache ich, so bin ich noch bei Dir.
19 Da, vei ucide pe cel stricat, Dumnezeule; de aceea plecați de la mine, oamenilor sângeroși.
O daß Du tötetest den Ungerechten, o Gott, und die Männer des Blutes von mir abwichen!
20 Pentru că ei vorbesc stricat împotriva ta și dușmanii tăi iau numele tău în deșert.
Die von Dir mit Arglist sprechen, zum Eitlen erheben sich Deine Gegner.
21 Nu îi urăsc eu, DOAMNE, pe cei ce te urăsc? Și nu mă mâhnesc pe cei ce se ridică împotriva ta?
Hasse ich nicht, Jehovah, die Dich hassen, und habe Verdruß auf die, so sich wider Dich erheben?
22 Îi urăsc cu o ură desăvârșită, îi socotesc dușmanii mei.
Mit ganzem Hasse hasse ich sie, sie sind zu Feinden mir geworden.
23 Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima; încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile;
Erforsche mich Gott und kenne mein Herz, prüfe mich und kenne meine Bekümmernis.
24 Și vezi dacă este vreo cale stricată în mine și condu-mă pe calea veșnică.
Und siehe, ob ich auf dem Wege des Schmerzes bin, und führe mich auf den Weg der Ewigkeit.