Psalmii 139
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. DOAMNE, tu m-ai cercetat și m-ai cunoscut.
Pour la fin, psaume de David.
2 Tu știi când mă așez și când mă ridic, de departe îmi pricepi gândul.
C’est vous qui avez connu mon coucher et mon lever.
3 Îmi cercetezi cărarea și culcarea și cunoști toate căile mele.
Vous avez compris de loin mes pensées; vous avez observé mes sentiers et le cours de ma vie.
4 Căci încă nu este cuvânt pe limba mea, dar, iată, DOAMNE, tu îl cunoști în întregime.
Et toutes mes voies, vous les avez prévues; car il n’y a point de parole sur ma langue.
5 Tu m-ai înconjurat pe dinapoi și pe dinainte și ți-ai pus mâna peste mine.
Voilà que vous. Seigneur, vous avez connu toutes les choses nouvelles et anciennes: c’est vous qui m’avez formé, et qui avez mis sur moi votre main.
6 O astfel de cunoaștere este prea minunată pentru mine; este înaltă, nu pot ajunge până la ea.
Votre science est devenue admirable pour moi: elle est affermie, et je ne pourrai pas y atteindre.
7 Unde să mă duc de la duhul tău? Sau unde să fug de la prezența ta?
Où irai-je pour me dérober à votre esprit? où fuirai-je devant votre face?
Si je monte au ciel, vous y êtes; si je descends dans l’enfer, vous y êtes présent. (Sheol h7585)
9 Dacă iau aripile zorilor să locuiesc la marginile cele mai îndepărtate ale mării,
Si je prends mes ailes au point du jour, et que j’habite aux extrémités de la mer,
10 Chiar și acolo mâna ta mă va conduce și dreapta ta mă va susține.
Là encore votre main me conduira, et votre droite me retiendra.
11 Dacă spun: Negreșit întunericul mă va acoperi, atunci noaptea va fi lumină în jurul meu.
Et j’ai dit: Peut-être que les ténèbres me couvriront; et la nuit est une lumière autour de moi dans mes plaisirs,
12 Da, întunericul nu se ascunde de tine; și noaptea strălucește ca ziua; întunericul și lumina sunt amândouă la fel pentru tine.
Parce que les ténèbres ne seront pas obscures pour vous, et la nuit sera éclairée comme le jour: comme sont les ténèbres de celle-là, de même aussi est la lumière de celui-ci.
13 Fiindcă mi-ai întocmit rărunchii; tu m-ai acoperit în pântecele mamei mele.
Parce que c’est vous qui êtes en possession de mes reins, vous m’avez reçu dès le sein de ma mère.
14 Te voi lăuda, pentru că m-ai făcut în mod înfricoșător și admirabil; minunate sunt lucrările tale; și sufletul meu o știe foarte bine.
Je vous glorifierai, parce que vous avez montré d’une manière terrible votre magnificence: admirables sont vos œuvres, mon âme le reconnaît parfaitement.
15 Oasele mele nu au fost ascunse de tine, când am fost făcut în tăinicie și țesut ca o broderie în părțile cele mai de jos ale pământului.
Mes os n’ont pas été cachés pour vous qui les avez faits dans le secret; ni ma substance formée dans les parties inférieures de la terre.
16 Ochii tăi m-au văzut când nu eram decât un făt neformat; și în cartea ta au fost scrise toate membrele mele, care continuu au fost modelate, când încă niciunul dintre ele nu era.
Vos yeux ont vu mon corps encore informe, et tous les hommes seront écrits dans votre livre: il se formera des jours, dans lesquels il n’y aura personne.
17 Cât de prețioase îmi sunt gândurile tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor!
Mais pour moi, ô Dieu, vos amis sont devenus extrêmement honorables; leur empire s’est extrêmement fortifié.
18 Dacă le-aș număra, ele sunt mai multe la număr decât nisipul; când mă trezesc, sunt tot cu tine.
Je les compterai, et ils se trouveront plus nombreux que le sable: je me suis réveillé, et je suis encore avec vous.
19 Da, vei ucide pe cel stricat, Dumnezeule; de aceea plecați de la mine, oamenilor sângeroși.
Si vous tuez les pécheurs, ô Dieu, hommes de sang, détournez-vous de moi;
20 Pentru că ei vorbesc stricat împotriva ta și dușmanii tăi iau numele tău în deșert.
Parce que vous dites dans votre pensée: Ils recevront en vain vos cités.
21 Nu îi urăsc eu, DOAMNE, pe cei ce te urăsc? Și nu mă mâhnesc pe cei ce se ridică împotriva ta?
Est-ce que je n’ai pas haï, Seigneur, ceux qui vous haïssaient; et au sujet de vos ennemis, ne séchais-je pas?
22 Îi urăsc cu o ură desăvârșită, îi socotesc dușmanii mei.
Je les haïssais d’une haine parfaite; et ils sont devenus des ennemis pour moi.
23 Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima; încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile;
Eprouvez-moi, ô Dieu, et comprenez mon cœur: interrogez-moi et connaissez mes sentiers.
24 Și vezi dacă este vreo cale stricată în mine și condu-mă pe calea veșnică.
Et voyez si une voie d’iniquité est en moi, et conduisez-moi dans la voie éternelle.
