Psalmii 139
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. DOAMNE, tu m-ai cercetat și m-ai cunoscut.
Au maître chantre. Cantique de David. Éternel, tu me pénètres et me connais.
2 Tu știi când mă așez și când mă ridic, de departe îmi pricepi gândul.
Tu sais quand je m'assieds et quand je me lève, de loin tu découvres ma pensée.
3 Îmi cercetezi cărarea și culcarea și cunoști toate căile mele.
Tu me vois marcher et me reposer, et tu as connaissance de toutes mes voies.
4 Căci încă nu este cuvânt pe limba mea, dar, iată, DOAMNE, tu îl cunoști în întregime.
Car la parole n'est pas encore sur ma langue, que déjà, Éternel, tu la connais tout entière.
5 Tu m-ai înconjurat pe dinapoi și pe dinainte și ți-ai pus mâna peste mine.
Tu m'enserres par devant et par derrière, et tu tiens ta main sur moi.
6 O astfel de cunoaștere este prea minunată pentru mine; este înaltă, nu pot ajunge până la ea.
Cette science est une merveille pour moi; elle est trop élevée, je ne puis la saisir.
7 Unde să mă duc de la duhul tău? Sau unde să fug de la prezența ta?
Où irai-je loin de ton Esprit, et où fuirai-je loin de ta face?
Si je monte aux Cieux, tu y es; si je prends les Enfers pour ma couche, tu es là! (Sheol h7585)
9 Dacă iau aripile zorilor să locuiesc la marginile cele mai îndepărtate ale mării,
Si, me soulevant sur les ailes de l'aurore, j'allais me loger au bout de la mer,
10 Chiar și acolo mâna ta mă va conduce și dreapta ta mă va susține.
là aussi ta main me conduirait, et ta droite me saisirait.
11 Dacă spun: Negreșit întunericul mă va acoperi, atunci noaptea va fi lumină în jurul meu.
Et si je dis: Qu'autour de moi il n'y ait que ténèbres et que la clarté qui m'entoure se change en nuit!
12 Da, întunericul nu se ascunde de tine; și noaptea strălucește ca ziua; întunericul și lumina sunt amândouă la fel pentru tine.
les ténèbres mêmes ne seront pas sombres pour toi, et la nuit sera claire comme le jour, les ténèbres seront ce qu'est la lumière.
13 Fiindcă mi-ai întocmit rărunchii; tu m-ai acoperit în pântecele mamei mele.
C'est toi en effet qui as formé mes reins, m'as tissé dans le sein maternel.
14 Te voi lăuda, pentru că m-ai făcut în mod înfricoșător și admirabil; minunate sunt lucrările tale; și sufletul meu o știe foarte bine.
je te loue de la merveille de ma structure. Tes œuvres sont merveilleuses, et mon âme le reconnaît profondément.
15 Oasele mele nu au fost ascunse de tine, când am fost făcut în tăinicie și țesut ca o broderie în părțile cele mai de jos ale pământului.
Mon corps n'était point caché à tes yeux, quand j'étais formé mystérieusement dans les entrailles de la terre, comme des fils qui s'entrelacent.
16 Ochii tăi m-au văzut când nu eram decât un făt neformat; și în cartea ta au fost scrise toate membrele mele, care continuu au fost modelate, când încă niciunul dintre ele nu era.
Quand je n'étais qu'une matière informe, tes yeux me voyaient; et dans ton livre étaient marqués tous ensemble mes jours déjà déterminés, lorsque aucun d'eux n'existait.
17 Cât de prețioase îmi sunt gândurile tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor!
Que tes pensées, ô Dieu, sont incompréhensibles pour moi! que la somme en est immense!
18 Dacă le-aș număra, ele sunt mai multe la număr decât nisipul; când mă trezesc, sunt tot cu tine.
Veux-je les compter, les grains de sable sont moins nombreux; je m'éveille, et je suis encore avec toi.
19 Da, vei ucide pe cel stricat, Dumnezeule; de aceea plecați de la mine, oamenilor sângeroși.
O Dieu, puisses-tu faire mourir l'impie! Hommes de sang, éloignez-vous de moi!
20 Pentru că ei vorbesc stricat împotriva ta și dușmanii tăi iau numele tău în deșert.
Eux, qui parlent de toi en commettant le crime, disent ton nom pour mentir, ce sont tes ennemis.
21 Nu îi urăsc eu, DOAMNE, pe cei ce te urăsc? Și nu mă mâhnesc pe cei ce se ridică împotriva ta?
Ne haïrais-je pas, Éternel, ceux qui te haïssent, et n'aurais-je pas de l'horreur pour tes adversaires?
22 Îi urăsc cu o ură desăvârșită, îi socotesc dușmanii mei.
Je les hais d'une haine sans réserve; ils sont des ennemis pour moi!
23 Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima; încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile;
Sonde-moi, ô Dieu, et pénètre mon cœur; éprouve-moi, et connais mes pensées!
24 Și vezi dacă este vreo cale stricată în mine și condu-mă pe calea veșnică.
Et vois si le chemin que je suis, est celui du crime, et conduis-moi sur la voie des anciens temps!
