Psalmii 139
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. DOAMNE, tu m-ai cercetat și m-ai cunoscut.
To the Chief Musician, David’s. A Melody. O Yahweh! thou hast searched me, and observed:
2 Tu știi când mă așez și când mă ridic, de departe îmi pricepi gândul.
Thou, hast observed my downsitting and mine uprising, Thou hast given heed to my desire, from afar:
3 Îmi cercetezi cărarea și culcarea și cunoști toate căile mele.
My path and my couch, hast thou examined, and, all my ways, thou well knowest.
4 Căci încă nu este cuvânt pe limba mea, dar, iată, DOAMNE, tu îl cunoști în întregime.
Surely there hath not been a word on my tongue, [but] behold! O Yahweh, thou hast observed it on every side.
5 Tu m-ai înconjurat pe dinapoi și pe dinainte și ți-ai pus mâna peste mine.
Behind and before, hast thou shut me in, and hast laid upon me thy hand: —
6 O astfel de cunoaștere este prea minunată pentru mine; este înaltă, nu pot ajunge până la ea.
Knowledge, too wonderful, for me! high, I cannot attain to it!
7 Unde să mă duc de la duhul tău? Sau unde să fug de la prezența ta?
Whither can I go from thy spirit? or whither, from thy face, can I flee?
If I ascend the heavens, there, thou art! If I spread out hades as my couch, behold thee! (Sheol h7585)
9 Dacă iau aripile zorilor să locuiesc la marginile cele mai îndepărtate ale mării,
If I mount the wings of the dawn, settle down in the region beyond the sea,
10 Chiar și acolo mâna ta mă va conduce și dreapta ta mă va susține.
Even there, thy hand shall lead me, and thy right hand shall hold me.
11 Dacă spun: Negreșit întunericul mă va acoperi, atunci noaptea va fi lumină în jurul meu.
If I say, Surely, darkness, shall cover me! then, night, is light about me.
12 Da, întunericul nu se ascunde de tine; și noaptea strălucește ca ziua; întunericul și lumina sunt amândouă la fel pentru tine.
Even darkness, will not conceal from thee, —but, night, like day, will shine, So is the darkness, as the light!
13 Fiindcă mi-ai întocmit rărunchii; tu m-ai acoperit în pântecele mamei mele.
For, thou, didst possess thyself of my reins, thou didst weave me together in the womb of my mother.
14 Te voi lăuda, pentru că m-ai făcut în mod înfricoșător și admirabil; minunate sunt lucrările tale; și sufletul meu o știe foarte bine.
I thank thee, in that fearfully was my being distinguished, Wonderful are thy works, and, mine own soul, is observing [them] intently!
15 Oasele mele nu au fost ascunse de tine, când am fost făcut în tăinicie și țesut ca o broderie în părțile cele mai de jos ale pământului.
My substance was not hid from thee, —when I was made in secret, when I was skilfully figured in the lower parts of the earth.
16 Ochii tăi m-au văzut când nu eram decât un făt neformat; și în cartea ta au fost scrise toate membrele mele, care continuu au fost modelate, când încă niciunul dintre ele nu era.
Mine unfinished substance, thine eyes beheld, and, in thy book, all the parts thereof were written, —the days they should be fashioned! while yet there was not one among them.
17 Cât de prețioase îmi sunt gândurile tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor!
To me, then, how precious have thy desires become, O GOD! How numerous, the heads of them!
18 Dacă le-aș număra, ele sunt mai multe la număr decât nisipul; când mă trezesc, sunt tot cu tine.
I would recount them! Beyond the sands, they multiply, I rouse myself—and am still with thee.
19 Da, vei ucide pe cel stricat, Dumnezeule; de aceea plecați de la mine, oamenilor sângeroși.
Wilt thou not, O GOD, slay the lawless one? Therefore, ye men of bloodshed, depart from me!
20 Pentru că ei vorbesc stricat împotriva ta și dușmanii tăi iau numele tău în deșert.
For they speak of thee wickedly, Thy foes lift up [their hand] unto falsehood.
21 Nu îi urăsc eu, DOAMNE, pe cei ce te urăsc? Și nu mă mâhnesc pe cei ce se ridică împotriva ta?
Do I not hate, them who hate thee, O Yahweh? And loathe, them who rise up against thee?
22 Îi urăsc cu o ură desăvârșită, îi socotesc dușmanii mei.
With completeness of hatred, I hate them, As enemies, have they become to me.
23 Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima; încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile;
Search me, O GOD, and observe my heart, Try me, and observe my cares;
24 Și vezi dacă este vreo cale stricată în mine și condu-mă pe calea veșnică.
And see if there be any idol-way in me, and lead me in a way age-abiding.
