< Psalmii 139 >
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. DOAMNE, tu m-ai cercetat și m-ai cunoscut.
Lord, thou hast proved me, and known me:
2 Tu știi când mă așez și când mă ridic, de departe îmi pricepi gândul.
Thou hast know my sitting down, and my rising up.
3 Îmi cercetezi cărarea și culcarea și cunoști toate căile mele.
Thou hast understood my thoughts afar off: my path and my line thou hast searched out.
4 Căci încă nu este cuvânt pe limba mea, dar, iată, DOAMNE, tu îl cunoști în întregime.
And thou hast foreseen all my ways: for there is no speech in my tongue.
5 Tu m-ai înconjurat pe dinapoi și pe dinainte și ți-ai pus mâna peste mine.
Behold, O Lord, thou hast known all things, the last and those of old: thou hast formed me, and hast laid thy hand upon me.
6 O astfel de cunoaștere este prea minunată pentru mine; este înaltă, nu pot ajunge până la ea.
Thy knowledge is become wonderful to me: it is high, and I cannot reach to it.
7 Unde să mă duc de la duhul tău? Sau unde să fug de la prezența ta?
Whither shall I go from thy spirit? or whither shall I flee from thy face?
8 Dacă mă urc în cer, tu ești acolo; dacă îmi fac patul în iad, iată, tu ești acolo. (Sheol )
If I ascend into heaven, thou art there: if I descend into hell, thou art present. (Sheol )
9 Dacă iau aripile zorilor să locuiesc la marginile cele mai îndepărtate ale mării,
If I take my wings early in the morning, and dwell in the uttermost parts of the sea:
10 Chiar și acolo mâna ta mă va conduce și dreapta ta mă va susține.
Even there also shall thy hand lead me: and thy right hand shall hold me.
11 Dacă spun: Negreșit întunericul mă va acoperi, atunci noaptea va fi lumină în jurul meu.
And I said: Perhaps darkness shall cover me: and night shall be my light in my pleasures.
12 Da, întunericul nu se ascunde de tine; și noaptea strălucește ca ziua; întunericul și lumina sunt amândouă la fel pentru tine.
But darkness shall not be dark to thee, and night shall be light as day: the darkness thereof, and the light thereof are alike to thee.
13 Fiindcă mi-ai întocmit rărunchii; tu m-ai acoperit în pântecele mamei mele.
For thou hast possessed my reins: thou hast protected me from my mother’s womb.
14 Te voi lăuda, pentru că m-ai făcut în mod înfricoșător și admirabil; minunate sunt lucrările tale; și sufletul meu o știe foarte bine.
I will praise thee, for thou art fearfully magnified: wonderful are thy works, and my soul knoweth right well.
15 Oasele mele nu au fost ascunse de tine, când am fost făcut în tăinicie și țesut ca o broderie în părțile cele mai de jos ale pământului.
My bone is not hidden from thee, which thou hast made in secret: and my substance in the lower parts of the earth.
16 Ochii tăi m-au văzut când nu eram decât un făt neformat; și în cartea ta au fost scrise toate membrele mele, care continuu au fost modelate, când încă niciunul dintre ele nu era.
Thy eyes did see my imperfect being, and in thy book all shall be written: days shall be formed, and no one in them.
17 Cât de prețioase îmi sunt gândurile tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor!
But to me thy friends, O God, are made exceedingly honourable: their principality is exceedingly strengthened.
18 Dacă le-aș număra, ele sunt mai multe la număr decât nisipul; când mă trezesc, sunt tot cu tine.
I will number them, and they shall be multiplied above the sand: I rose up and am still with thee.
19 Da, vei ucide pe cel stricat, Dumnezeule; de aceea plecați de la mine, oamenilor sângeroși.
If thou wilt kill the wicked, O God: ye men of blood, depart from me:
20 Pentru că ei vorbesc stricat împotriva ta și dușmanii tăi iau numele tău în deșert.
Because you say in thought: They shall receive thy cities in vain.
21 Nu îi urăsc eu, DOAMNE, pe cei ce te urăsc? Și nu mă mâhnesc pe cei ce se ridică împotriva ta?
Have I not hated them, O Lord, that hated thee: and pine away because of thy enemies?
22 Îi urăsc cu o ură desăvârșită, îi socotesc dușmanii mei.
I have hated them with a perfect hatred: and they are become enemies to me.
23 Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima; încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile;
Prove me, O God, and know my heart: examine me, and know my paths.
24 Și vezi dacă este vreo cale stricată în mine și condu-mă pe calea veșnică.
And see if there be in me the way of iniquity: and lead me in the eternal way.