Psalmii 139
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. DOAMNE, tu m-ai cercetat și m-ai cunoscut.
За първия певец. Давидов псалом. Господи, опитал си ме и познал си ме.
2 Tu știi când mă așez și când mă ridic, de departe îmi pricepi gândul.
Ти познаваш сядянето ми и ставането ми; Разбираш помислите ми от далеч,
3 Îmi cercetezi cărarea și culcarea și cunoști toate căile mele.
Издирваш ходенето ми и лягането ми, И знаеш всичките ми пътища.
4 Căci încă nu este cuvânt pe limba mea, dar, iată, DOAMNE, tu îl cunoști în întregime.
Защото докато думата не е още на езика ми, Ето, Господи, Ти я знаеш цяла.
5 Tu m-ai înconjurat pe dinapoi și pe dinainte și ți-ai pus mâna peste mine.
Ти си пред мен и зад мен, И турил си върху мене ръката Си.
6 O astfel de cunoaștere este prea minunată pentru mine; este înaltă, nu pot ajunge până la ea.
Това знание е прочуто за мене; Високо е; не мога да го стигна.
7 Unde să mă duc de la duhul tău? Sau unde să fug de la prezența ta?
Къде да отида от твоя Дух? Или от присъствието Ти къде да побягна?
Ако възляза на небето, Ти си там; Ако си постеля в преизподнята и там си Ти. (Sheol h7585)
9 Dacă iau aripile zorilor să locuiesc la marginile cele mai îndepărtate ale mării,
Ако взема крилата на зората И се заселя в най-далечните краища на морето,
10 Chiar și acolo mâna ta mă va conduce și dreapta ta mă va susține.
Там ще ме води ръката Ти, И Твоята десница не ме държи.
11 Dacă spun: Negreșit întunericul mă va acoperi, atunci noaptea va fi lumină în jurul meu.
Ако река: Поне тъмнината ще ме покрие, И светлината около мене ще стане на нощ,
12 Da, întunericul nu se ascunde de tine; și noaptea strălucește ca ziua; întunericul și lumina sunt amândouă la fel pentru tine.
То и самата тъмнина не укрива нищо от Тебе, А нощта свети като деня; За Тебе тъмнината и светлината са безразлични.
13 Fiindcă mi-ai întocmit rărunchii; tu m-ai acoperit în pântecele mamei mele.
Защото Ти си образувал чреслата ми, Обвил си ме в утробата на майка ми.
14 Te voi lăuda, pentru că m-ai făcut în mod înfricoșător și admirabil; minunate sunt lucrările tale; și sufletul meu o știe foarte bine.
Ще Те славя, защото страшно и чудно съм направен; Чудни са Твоите дела, И душата ми добре знае това.
15 Oasele mele nu au fost ascunse de tine, când am fost făcut în tăinicie și țesut ca o broderie în părțile cele mai de jos ale pământului.
Костникът ми не се укри от Тебе, Когато в тайна се работех, И в дълбочина на земята ми се даваше разнообразната ми форма.
16 Ochii tăi m-au văzut când nu eram decât un făt neformat; și în cartea ta au fost scrise toate membrele mele, care continuu au fost modelate, când încă niciunul dintre ele nu era.
Твоите очи видяха необразуваното ми вещество; И в твоята книга бяха записани Всичките ми определени дни, Докато още не съществуваше ни един от тях.
17 Cât de prețioase îmi sunt gândurile tale, Dumnezeule! Cât de mare este numărul lor!
И колко скъпоценни за мене са тия Твои помисли, Боже! Колко голямо е числото им!
18 Dacă le-aș număra, ele sunt mai multe la număr decât nisipul; când mă trezesc, sunt tot cu tine.
Ако бях поискал да ги изброя, те са по-многобройни от пясъка; Събуждам ли, се още съм с Тебе.
19 Da, vei ucide pe cel stricat, Dumnezeule; de aceea plecați de la mine, oamenilor sângeroși.
Непременно ще поразиш нечестивите Боже; Отдалечете се, прочее, от мене, мъже кръвопийци.
20 Pentru că ei vorbesc stricat împotriva ta și dușmanii tăi iau numele tău în deșert.
Защото говорят против Тебе нечестиво, И враговете Ти се подигат против Тебе заради суета.
21 Nu îi urăsc eu, DOAMNE, pe cei ce te urăsc? Și nu mă mâhnesc pe cei ce se ridică împotriva ta?
Не мразя ли, Господи, ония, които мразят Тебе? И не гнуся ли се от ония, които се подигат против Тебе?
22 Îi urăsc cu o ură desăvârșită, îi socotesc dușmanii mei.
Със съвършена образа ги мразя, За неприятели ги имам.
23 Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima; încearcă-mă și cunoaște-mi gândurile;
Изпитай ме, Боже, и познай сърцето ми; Опитай ме, и познай мислите ми;
24 Și vezi dacă este vreo cale stricată în mine și condu-mă pe calea veșnică.
И виж дали има в мене оскърбителен път; И води ме по вечен път.
