< Psalmii 130 >
1 O cântare a treptelor, a lui David. Din adâncuri am strigat către tine, DOAMNE.
Пісня проча́н.
2 Doamne, dă ascultare vocii mele; urechile tale să fie atente la vocea cererilor mele.
Господи, ночуй же мій голос! Нехай уші Твої будуть чу́лі на голос блага́ння мого́!
3 Dacă tu, DOAMNE, ai însemna nelegiuirile, Doamne, cine ar sta în picioare?
Якщо, Господи, бу́деш зважа́ти на беззако́ння, — хто всто́їть, Влади́ко?
4 Dar la tine este iertare, ca să fii de temut.
Бо в Тебе проба́чення, щоб боятись Тебе.
5 Eu aștept pe DOMNUL, sufletul meu așteaptă și eu sper în cuvântul lui.
Я наді́юсь на Господа, має надію душа моя, і на слово Його я впова́ю.
6 Sufletul meu așteaptă pe Domnul mai mult decât străjerii venirea dimineții, da, decât străjerii venirea dimineții.
Виглядає душа моя Господа більш, ніж пора́нку сторо́жа, що до ранку вона стереже́.
7 Să spere Israel în DOMNUL, căci la DOMNUL este milă și la el este multă răscumpărare.
Хай наді́ю складає Ізра́їль на Господа, бо з Господом милість, і велике визво́лення з Ним,
8 Și va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.
і Ізра́їля ви́зволить Він від усіх його про́гріхів!