< Psalmii 130 >
1 O cântare a treptelor, a lui David. Din adâncuri am strigat către tine, DOAMNE.
Ein Stufenlied. / Aus Tiefen hab ich, Jahwe, zu dir gerufen.
2 Doamne, dă ascultare vocii mele; urechile tale să fie atente la vocea cererilor mele.
Adonái, hör meine Stimme! / Laß doch deine Ohren merken / Auf mein lautes Flehn!
3 Dacă tu, DOAMNE, ai însemna nelegiuirile, Doamne, cine ar sta în picioare?
Wenn du Sünden anrechnest, Jah, / Adonái, wer kann dann bestehn?
4 Dar la tine este iertare, ca să fii de temut.
Ja, du vergibst, / Damit man dich fürchte.
5 Eu aștept pe DOMNUL, sufletul meu așteaptă și eu sper în cuvântul lui.
Jahwes habe ich stets geharrt; / Es hat meine Seele geharrt, / Schon immer hoffte ich auf sein Wort.
6 Sufletul meu așteaptă pe Domnul mai mult decât străjerii venirea dimineții, da, decât străjerii venirea dimineții.
Meine Seele harrt Adonáis, / Mehr, als Wächter des Morgens harren, / Ja, Wächter des Morgens.
7 Să spere Israel în DOMNUL, căci la DOMNUL este milă și la el este multă răscumpărare.
Israel, harr auf Jahwe! / Denn bei Jahwe ist die Gnade, / Und reichlich ist bei ihm Erlösung.
8 Și va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.
Ja, er wird Israel erlösen / Von allen seinen Sünden.