Psalmii 130

1 O cântare a treptelor, a lui David. Din adâncuri am strigat către tine, DOAMNE.

Cantique des pèlerinages. Du fond de l'abîme, je t'invoque, ô Éternel!

2 Doamne, dă ascultare vocii mele; urechile tale să fie atente la vocea cererilor mele.

Seigneur, écoute ma voix! Que tes oreilles soient attentives A ma voix suppliante!

3 Dacă tu, DOAMNE, ai însemna nelegiuirile, Doamne, cine ar sta în picioare?

Éternel, si tu tiens compte des iniquités, Seigneur, qui subsistera?

4 Dar la tine este iertare, ca să fii de temut.

Mais le pardon se trouve auprès de toi. Afin qu'on te craigne!

5 Eu aștept pe DOMNUL, sufletul meu așteaptă și eu sper în cuvântul lui.

J'ai mis mon espoir en l'Éternel; mon âme espère en lui, Et j'ai confiance en sa parole.

6 Sufletul meu așteaptă pe Domnul mai mult decât străjerii venirea dimineții, da, decât străjerii venirea dimineții.

Mon âme attend le Seigneur, Plus que les sentinelles n'attendent le matin, Oui, plus que les sentinelles n'attendent le matin.

7 Să spere Israel în DOMNUL, căci la DOMNUL este milă și la el este multă răscumpărare.

Israël, mets ton espoir en l'Éternel; Car en l'Éternel se trouve la miséricorde, Et la rédemption abonde auprès de lui!

8 Și va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.

C'est lui qui délivrera Israël De toutes ses iniquités.