< Psalmii 130 >
1 O cântare a treptelor, a lui David. Din adâncuri am strigat către tine, DOAMNE.
Een lied Hammaaloth. Uit de diepten roep ik tot U, o HEERE!
2 Doamne, dă ascultare vocii mele; urechile tale să fie atente la vocea cererilor mele.
HEERE! hoor naar mijn stem; laat Uw oren opmerkende zijn op de stem mijner smekingen.
3 Dacă tu, DOAMNE, ai însemna nelegiuirile, Doamne, cine ar sta în picioare?
Zo Gij, HEERE! de ongerechtigheden gadeslaat; HEERE! wie zal bestaan?
4 Dar la tine este iertare, ca să fii de temut.
Maar bij U is vergeving, opdat Gij gevreesd wordt.
5 Eu aștept pe DOMNUL, sufletul meu așteaptă și eu sper în cuvântul lui.
Ik verwacht den HEERE; mijn ziel verwacht, en ik hoop op Zijn Woord.
6 Sufletul meu așteaptă pe Domnul mai mult decât străjerii venirea dimineții, da, decât străjerii venirea dimineții.
Mijn ziel wacht op den HEERE, meer dan de wachters op den morgen; de wachters op den morgen.
7 Să spere Israel în DOMNUL, căci la DOMNUL este milă și la el este multă răscumpărare.
Israel hope op den HEERE; want bij den HEERE is goedertierenheid, en bij Hem is veel verlossing.
8 Și va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.
En Hij zal Israel verlossen van al zijn ongerechtigheden.