Psalmii 130

1 O cântare a treptelor, a lui David. Din adâncuri am strigat către tine, DOAMNE.

Sang til Festrejserne. Fra det dybe raaber jeg til dig, HERRE,

2 Doamne, dă ascultare vocii mele; urechile tale să fie atente la vocea cererilor mele.

o Herre, hør min Røst! Lad dine Ører lytte til min tryglende Røst!

3 Dacă tu, DOAMNE, ai însemna nelegiuirile, Doamne, cine ar sta în picioare?

Tog du Vare, HERRE, paa Misgerninger, Herre, hvo kunde da bestaa?

4 Dar la tine este iertare, ca să fii de temut.

Men hos dig er der Syndsforladelse, at du maa frygtes.

5 Eu aștept pe DOMNUL, sufletul meu așteaptă și eu sper în cuvântul lui.

Jeg haaber paa HERREN, min Sjæl haaber paa hans Ord,

6 Sufletul meu așteaptă pe Domnul mai mult decât străjerii venirea dimineții, da, decât străjerii venirea dimineții.

paa Herren bier min Sjæl mer end Vægter paa Morgen, Vægter paa Morgen.

7 Să spere Israel în DOMNUL, căci la DOMNUL este milă și la el este multă răscumpărare.

Israel, bi paa HERREN! Thi hos HERREN er Miskundhed, hos ham er Forløsning i Overflod.

8 Și va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.

Og han vil forløse Israel fra alle dets Misgerninger.